Este unul dintre cei mai cunoscuti oameni din satul sau. Cântatul i-a adus faima, dar si posibilitatea de a concerta peste hotare. Ar dori sa faca inregistrari, dar lipsa banilor nu ii permite.
Ion Staicu a invatat mestesugul cântatului de la tatal sau. „Aveam sapte ani când am inceput sa cânt, dar nu de la inceput am cântat la toate instrumentele la care cânt acum“, a afirmat Ion Staicu. Barbatul are 66 de ani si este foarte cunoscut si apreciat nu numai de cei din satul natal. „Acum cânt la fluier, la saxofon, la caval, la cimpoi, la ocarina si la pai, un instrument mai special facut dintr-un fir de trestie, care suna asemanator cu cimpoiul. Prima data am cântat la fluier. Aveam un fluier cu sase gauri pe care l-am lasat lânga vatra si am fugit in sat ca venisera niste lautari. Sora mea a facut focul pe vatra si când m-am intors am gasit fluierul cu doua dintre gauri arse, asa ca a trebuit sa invat sa cânt la patru gauri“, a povestit Staicu. Peste ceva timp Ion a facut rost de niste bani si a mers sa-si cumpere alt fluier. „Pe 15 august, de Sfânta Marie Mare, se facea bâlci la Gângiova. Mi-am cumparat si eu un fluier cu sase gauri. Abia am reusit sa ma obisnuiesc cu el pentru ca eu stiam sa cânt la unul cu numai patru“, a mai spus Ion Staicu.
In turnee cu Amza Pellea si Stela Popescu
Pâna la urma, Ion a reusit si au inceput turneele. „Am cântat prin sat, la baluri, la hore si mai cânt. Am fost in turnee si in tara, dar si in strainatate. Mai intâi m-au chemat cei de la Casa Creatiei de la Craiova. Ma auzisera cântând si m-au dus sa fac repetitii cu ansamblul uzinei Electroputere, cu care am cântat numai in Craiova. Cu cei de la Casa de Creatie am plecat in Cehoslovacia, in ’70, ’72, si ’79 si in Ungaria. Acolo am cântat cu Ilie Bartos, cu Marioara Cernescu, cu Vasilica Dinu. Oricum, nu ca ma laud, dar nu sare nimeni in fata mea, poate numai Chisar“, a mai spus Ion Staicu.
De turneele din tara, Staicu isi aduce aminte cu mare placere. „Am fost in mai multe turnee cu Amza Pellea, cu Stela Popescu. In 1972, am cântat cu Orchestra «Vâlceanca» din Râmnicu Vâlcea, alaturi de Gigi Bouleanu, Felicia Ungureanu si Lica Angelica. Dadeam spectacole numai pe stadioane. Când mergeam cu masina, Amza statea in fata mea, era un om plin de viata si mereu pus pe glume. Stela Popescu nu mergea cu noi, o gaseam mereu acolo unde trebuia sa dam spectacolul“, a povestit Staicu.
Fluier imbracat in banda izolatoare
Ion Staicu isi aminteste cu drag si de concursurile la care a participat, chiar daca nu la toate a obtinut locul intâi. „Am luat si premiul intâi, si doi, dar si trei. Am participat la Tulcea la «Cununa Cântecului Românesc», in ’76 am fost la Braila la «Festivalul Rapsozilor», unde am luat locul al treilea, in ’86 am participat la «Festivalul Interjudetean al cântecului si dansului popular»“, a spus Ion Staicu. Turneele si concursurile nu au fost lipsite de intâmplari. „Eram pe scena cu Lica Angelica. Ne pregateam sa intram. Ea mi-a cerut fluierul ca sa se uite la el, dar i-a cazut din mâna si, din greseala, a calcat pe el. Când am incercat sa cânt mi-am dat seama ca respira. Ca sa nu mai respire, l-am lustruit si l-am infasurat in banda izolatoare. Este si acum cu banda pe el si suna foarte bine“, a precizat Ion Staicu. Marea dorinta a rapsodului este sa poata inregistra, dar, din pacate, acest lucru nu este posibil din lipsa banilor.
