Propunerea de eliminare a sintagmei de „stat national“ din Constitutie a fost respinsa

Propunerile UDMR de revizuire a Constitutiei, in sensul eliminarii sintagmei de „stat national” si al eliminarii din articolul constitutional referitor la limitele revizuirii Constitutiei a subiectului privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, au fost respinse la negocierile purtate de partidele politice, intrucit nu au intrunit majoritatea de doua treimi, a declarat ieri reprezentantul PD Emil Boc. Aceeasi soarta a avut-o si propunerea PNL ca presedintele tarii sa fie ales de parlament, impotriva ei votind PSD, PRM si PD, a mentionat Boc. De asemenea, a fost respinsa si propunerea PUR ca fostii presedinti ai Romaniei, reprezentanti ai BOR, ai sindicatelor si ai patronatelor sa fie desemnati senatori de drept, a precizat deputatul PD.

El a aratat ca negocierile au dus la identificarea a trei categorii de domenii: cele acceptate in principiu; cele asupra carora partidele parlamentare urmeaza sa se pronunte in ceea ce priveste latura lor concreta si cele respinse.

In prima categorie, el a enumerat partajarea atributiilor Camerelor legislative, adoptarea cadrului constitutional necesar integrarii in UE si NATO; reglementari mai precise referitoare la ordonantele de urgenta in sensul limitarii numarului acestora; intarirea independentei puterii judecatoresti; limitarea regimului imunitatii parlamentare.

Emil Boc a declarat ca partidele parlamentare au mai acceptat posibilitatea initierii unei motiuni simple sau de cenzura la adresa unui singur membru al cabinetului. In pronuntare ramin urmatoarele subiecte: modalitatea de desemnare a Consililui Superior al Magistraturii – fiind asteptat raportul Comisiei de la Venetia; statutul Ministerului Public; institutia angajarii raspunderii guvernului in parlament asupra unui proiect de lege; modalitatea ca tratatele internationale sa faca parte din dreptul intern, in conditiile integrarii in UE si NATO.

Emil Boc a explicat ca, in cazul Ministerului Public, Comisia de la Venetia propune ca acesta sa tina de executiv, in timp ce, potrivit legislatiei franceze, acest minister face parte din puterea judecatoreasca. In ceea ce priveste angajarea raspunderii guvernului, PD propune ca executivul sa vina in parlament cu proiectul de lege, iar acesta sa fie supus votului plenului, in timp ce PSD doreste sa mentina doar formula initierii unei motiuni de cenzura daca parlamentul nu este de acord cu actul normativ propus.

Tot in suspensie a ramas si reevaluarea institutiei prefectului, care, in opinia PD, ar trebui fie eliminata sau sa primeasca atributii diminuate, rezumindu-se la controlarea legalitatii actelor emise de administratia locala. El a apreciat ca aceste negocieri au dat cistig de cauza unor propuneri ale PD, printre care figureaza: consacrarea fortei obligatorii a documentelor Curtii Constitutionale; eliminarea din Constitutie a caracterului obligatoriu al serviciului militar; inlocuirea sintagmei „persoana handicapata“cu cea de „persoana cu handicap“; consacrarea accesului egal al femeilor la functiile elective in stat. Emil Boc a recunoscut ca PD nu a reusit sa impuna eliminarea „prevederilor restrictive“ existente in articolul care permite ca presedintele tarii sa poata dizolva parlamentul. Deputatul PD a apreciat discutiile purtate drept „un pas inainte“ in directia revizuirii Constitutiei, aratind ca pina la 22 iulie, cind se intruneste Biroul Comisiei Speciale, fiecare partid va veni cu un text concret, in baza domeniilor acceptate unele la nivel de principiu, altele la nivel de text.