• Unii aduna metale, altii cresc porci • Unii sint „milionari“, altii sint lipiti pamintului • Pentru toti insa, rampa de gunoi reprezinta o „mina de aur“
De zeci de ani, la periferia de sud a Craiovei, in cartierul Mofleni, este cea mai mare „groapa“ de gunoi, care reprezinta principala sursa de venit a sute de romi care vin zilnic sa rascoleasca resturile in cautarea a tot ceea ce poate fi valorificat. Multi din acestia, impinsi de saracie si satui de viata de nomazi, s-au stabilit la marginea rampei de gunoi. Ei si-au ridicat acolo case din chirpici, imprejmuite si acoperite cu „materiale locale“, pentru a fi aproape de „mina“ de metale feroase sau neferoase. Pe linga acestea, tiganii mai recupereaza sticle, borcane, mase plastice si chiar haine aruncate de craioveni. Cu ei coabiteaza si cei care se indeletnicesc cu cresterea porcilor. Mizeria si mirosul greu al acelui focar de infectie fac parte din firescul vietii acelor oameni.
Filiera gunoiului
Cei care nu fac parte din familiile „bastinase“ cauta izolati prin intinderile fara sfirsit ale imparatiei gunoaielor. Florinel Burtanelu, de 21 de ani, a spus: „Nu este mare afacere cu gunoaiele. Cistig cel mult 50-60 de mii pe zi. Adun fiare, hirtii sau ce mai gasesc, dar n-am cu ce sa le transport si le vind alora de au carute. Sintem opt frati la parinti si sa avem si noi de piine…“. Ca acesta erau foarte multi, in special femei cu copii. O femeie, de 53 de ani se plingea ca a dus citiva saci cu sticle acasa, dar ca nu au mai venit „aia cu carutele“ sa le ia. „Bogatasii“ rampei – cei cu atelaje – sint in general mai ocupati. Acestia nu se rezuma doar la carausie, ci cauta si ei prin gunoaie. Ei au creat o adevarata bransa. Stabilesc cu soferii de pe camioanele sau tractoarele salubritatii craiovene ca incarcaturile „valoroase“ sa le descarce chiar linga cocioabele lor, iar gunoaiele rezultate din activitatea de curatenie a orasului sa le risipeasca prin restul rampei. Gunoierii basculeaza usor si din mers reziduurile, astfel incit sa nu se formeze o gramada greu de rascolit. O data incheiata operatia, mai intii incep sa caute „ciumegii“ si abia dupa ce acestia considera ca nu mai este nimic interesant intra in piine „ceilalti“. Un fost angajat al salubritatii a spus: „Si noi ne luam dreptul de la tigani. Cind se faceau ai dracu’ si nu ne mai plateau, descarcam si noi masinile departe de ei si gramada ca sa-i vedem transpirind pina o imprastie. Multi din astia nu sint asa de amariti precum par. Cistiga bine pentru ca aici este o adevarata mina de metale neferoase. Aia mai smecheri iau si un milion pe zi cind vin «curse» din zonele industriale sau chiar de prin cartierele mai «rasarite». Seara ii vezi la patru ace prin discotecile craiovene de nici nu-ti vine sa crezi ca aduna metale si haine de prin gunoaie“. O femeie de etnie roma mai in virsta s-a repezit la noi: „Cu ce drept ne pozezi, vere? Hai, tai-o ca-ti sparg tiganii aparatu’!“
Tiganii au copii si porci
Cei mai pasnici sint porcarii. Fiecare are 10-20 de animale. Florea Cimpeanu, de 53 de ani, este taran roman din comuna doljeana Birca. „Fiu-meu este acasa ca n-are de lucru, iar fiica-mea a mica este studenta la Medicina. Eu stau aici la fiica-mea a mare si cresc porci ca sa ne putem descurca. Merge destul de greu. Abia vind cite unul la preturi foarte mici. Nici de Craciun n-am facut mare lucru“. Crescatorii spun ca macar hrana animalelor nu-i costa nimic. „Cresc singuri, dom’ne. Noi avem grija decit sa nu dispara“. Minicuta Ungureanu, de 23 de ani, este un personaj de-ai locului. „E grea munca, sefu’, si nici nu iese mare lucru. Am trei copii acasa si abia daca avem ce pune pe masa“, a spus acesta, care avea vreo opt porci mari si inca zece godaci. In intreaga zona e greu sa-ti dai seama daca sint mai multi porci sau ciini. Oricum, sint peste o suta si unii si altii, si citeva zeci de crescatori.
„Furnizori“ de epidemii pe piata craioveana
Dincolo de „pitorescul“ locului, acolo este o problema foarte grava. Lasind la o parte sanatatea celor care traiesc in mijlocul gunoaielor, este vorba de sanatatea craiovenilor. Din acel focar de infectie ajung pe mesele multor familii carne sau alte produse de carmangerie. Nimeni nu pune problema pericolului pe care-l reprezinta bolile infectioase pe care le pot purta si transmite acei porci, crescuti in conditii care sint departe de cele impuse prin normele sanitar-veterinare. Situatia este cunoscuta la nivelul conducerii primariei craiovene si chiar a prefecturii. Gurile rele spun ca, de fapt, o parte din porci ar apartine edililor orasului. Cert este ca nimeni nu a luat nici o masura in privinta rampei de gunoi. Tot de acolo, tiganii aduna haine, le spala – zic ei – dupa care le vind in tirgul craiovean, de unde sint cumparate la pret de chilipir.
