Procesul lui Milosevici se deschide saptamina viitoare la Haga

Cel mai important proces intentat pentru crime de razboi in Europa, dupa cel de la Nurnberg, se va deschide la 12 februarie, la Tribunalul Penal International (TPI) de la Haga, unde Slobodan Milosevici va trebui sa dea socoteala pentru responsabilitatea sa in cele trei conflicte majore care au marcat Balcanii. Cel care a condus cu o mina de fier Serbia, apoi Iugoslavia, din 1989 pina in octombrie 2000, va fi primul sef de stat care compare in fata justitiei internationale pentru crime de razboi comise in perioada exercitarii mandatului sau. Milosevici este inculpat pentru crime impotriva umanitatii si crime de razboi, de care se face vinovat in cele trei conflicte care au destramat fosta Iugoslavie in anii ’90: Croatia (1991-1995), Bosnia (1992-1995) si Kosovo (1998-1999). Pentru razboiul din Bosnia, soldat cu cele mai multe victime, peste 200.000 de morti, Milosevici este acuzat si de genocid. Potrivit acuzarii, Milosevici a urmarit un singur tel de-a lungul acestui intreg deceniu tragic: sa creeze o „Serbie Mare“, care sa-i reuneasca intr-un stat unic pe toti sirbii risipiti pe intreg teritoriul fostei Iugoslavii. „Procesul lui Slobodan Milosevici este exceptional, din cauza gravitatii crimelor, a extensiei lor geografice si temporale, dar mai ales din cauza inaltelor sale responsabilitati“, subliniaza Jim Landale, purtatorul de cuvint al TPI.

Daca simplul fapt ca procesul poate avea loc, in prezenta acuzatului, constituie deja o victorie pentru TPI si pentru justitia internationala, maniera in care va fi condus va fi decisiva, din perspectiva istoriei. „Acest caz poate consacra sau poate demola TPI“, spune Avril McDonald, o specialista in drept international de la Institutul T.M.C Asser de la Haga. Cea mai mare incertitudine o reprezinta totusi desfasurarea procesului. Prima necunoscuta: care va fi atitudinea lui Slobodan Milosevici? Predat de autoritatile sirbe la sfirsitul lunii iunie 2001, fostul presedinte a refuzat pina in prezent sa desemneze un avocat pentru a-l apara in fata unei institutii pe care el o considera „ilegala“ si pe care a calificat-o, recent, drept un “instrument de razboi” antisirb. La audierile pregatitoare ale procesului sau, Milosevici a lansat adevarate diatribe impotriva NATO si a Statelor Unite, atacindu-i pe judecatori, acuzati de lipsa de impartialitate, si pe procurorul Carla Del Ponte, ale carei trei acte de acuzare formulate impotriva lui sint, in opinia lui Milosevici, „pamflete politice“ scrise de un „copil debil“. Milosevici, care a cerut sa compara ca detinut liber, a spus ca nu va rata pentru nimic in lume „batalia“ care se anunta. El a schitat liniile generale ale unei aparari eminamente politice, acuzind in special NATO ca si-a stabilit ca obiectiv destabilizarea provinciei Kosovo, in cadrul general al unui plan de dominare a Balcanilor. Avocati din anturajul lui Milosevici au afirmat ca acesta are intentia de a-l convoca in boxa martorilor pe fostul presedinte Bill Clinton, pe fostul mediator american Richard Holbooke sau chiar pe fostul secretar de Stat, Madeleine Albright. Milosevici va trebui sa-i convinga pe judecatori de pertinenta acestor marturii, pentru ca acestia sa fie de acord cu martorii propusi. Cea de-a doua necunoscuta a procesului o constituie dosarul acuzarii.

In afara de acuzatiile care i-au fost aduse lui Milosevici si a numarului de martori chemati la bara, procurorul general mentine secretul total asupra elementelor doveditoare pe care intentioneaza sa le prezinte. Marturiile unor „initiati“, circa 20 de responsabili apartinind, la vremea respectiva, cercului apropiat puterii de la Belgrad, vor fi hotaritoare in special pentru a reface lantul mecanismului de comanda si pentru a dovedi ca Slobodan Milosevici a fost instigatorul abuzurilor masive comise impotriva populatiilor civile. Carla Del Ponte a spus ca va fi in masura sa dovedeasca toate acuzatiile sale, inclusiv pe cea de genocid, care este cel mai dificil de stabilit.