19.4 C
Craiova
marți, 14 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriFiscul intră în conturile românilor

Fiscul intră în conturile românilor

Un proiect de act normativ prevede că Finanţele pot să verifice câţi bani au în bănci persoanele fizice, iar, dacă au cheltuieli mai mari decât veniturile declarate, atunci e rost de… evaziune fiscală

Manelişti, interpreţi de muzică populară, afacerişti cu firme pe pierdere de ani buni, profesori meditatori, feriţi-vă! Fiscul vrea să vadă ce bani aveţi în conturi şi câţi aţi declarat la stat. Acest lucru ar putea fi posibil, pentru că Ministerul Finanţelor pregăteşte normele metodologice la HG nr. 248/2011 care prevede modul în care pot fi verificate veniturile şi cheltuielile persoanelor fizice, respectiv cum se impozitează averea nedeclarată a celor cu dare de mână şi cu cheltuieli mai mari decât veniturile declarate. Proiectul de act normativ postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi aflat în dezbatere publică a început să creeze primele controverse înainte de a fi publicat.

Câţi bani au la saltea persoanele fizice

Normele propuse de minister prevăd ca Fiscul să poată verifica mai multe date despre persoanele fizice, pentru a analiza riscul de evaziune fiscală a persoanei fizice „în vederea verificării fiscale prealabile“. Finanţiştii pot verifica inclusiv conturile bancare ale acestor persoane fizice. Propunerea legislativă i-a nemulţumit pe unii bancheri, care consideră că, dacă deconspiră Fiscului câţi bani au în conturi anumite persoane, atunci se încalcă secretul bancar. Fiscul spune, la rându-i, că nu are legătură una cu alta. „Nu este o problemă secretul bancar. Atâta timp cât există şi secretul fiscal, iar funcţionarii care verifică aceste date vor fi obligaţi să păstreze acest secret fiscal, eu nu cred că vor fi probleme. Deocamdată, este un proiect de hotărâre. Să vedem dacă se adoptă în forma aceasta“, a precizat ieri directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu. Un bancher local susţine că aşa cum sunt legile construite în acest moment, băncile nu pot furniza informaţii Fiscului despre conturile deţinute de diverse persoane fizice, pentru că s-ar încălca secretul bancar.
Proiectul de hotărâre de guvern al Finanţelor prevede ca oamenii Fiscului să poată să culeagă informaţii despre persoanele fizice astfel: pe baza unor protocoale încheiate cu alte instituţii, prin solicitarea datelor necesare pe baza unei cereri adresate de organul fiscal entităţii deţinătoare a acelor date (cum ar fi băncile), respectiv să primească informaţii de la autorităţi judiciare sau de la alte instituţii.

Veniturile în plus vor fi impozitate

Finanţiştii vor căuta mai întâi persoanele fizice care au diferenţe mari între veniturile declarate (potrivit fişelor fiscale sau altor baze de date de la dispoziţia Finanţelor) şi cheltuielile efectuate.
De exemplu, dacă o persoană tocmai şi-a cumpărat un autoturism Hummer, iar singurele sale venituri legale sunt de 1.000 – 2.000 de lei pe lună, atunci sigur persoana în cauză va intra în vizorul Fiscului. Adică, acele persoane care au realizat cheltuieli mult mai mari decât veniturile legal încasate se pot aştepta la controale. HG nr. 248/2011 prevede ca finanţiştii să facă, mai întâi, o verificare prealabilă a situaţiei persoanelor fizice, să vadă dacă se încadrează în gradul de risc de evaziune fiscală. Dacă da, atunci se aprofundează verificările, iar unde se constată diferenţe mari între veniturile reale şi cele declarate se emite decizie de impunere, adică respectivului i se impozitează veniturile găsite în plus. DGFP trebuie să urmeze o serie de paşi, inclusiv să discute cu potenţialii evazionişti a căror avere o iau la puricat.

Ce caută finanţiştii în special

Proiectul de act normativ care stabileşte normele metodologice la HG nr. 248/2011 arată, la art. 6: „(1) În scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare se vor avea în vedere, în principal, următorii indicatori fiscali şi patrimoniali privind persoanele fizice: veniturile declarate de persoana fizică, precum şi de plătitorii de venit; creşterea valorii patrimoniului persoanei fizice; cheltuielile personale efectuate; fluxurile de trezorerie“.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

39 COMENTARII