Doi craioveni au organizat cea mai mare expoziţie de artă românească din afara graniţelor ţării, din ultimii douăzeci de ani. Evenimentul, care se va muta în iunie la Craiova, s-a produs într-o fostă fabrică de bumbac din Leipzig şi a depăşit un adevărat record: în numai două zile s-au înregistrat peste 17.000 de vizitatori.
Expoziţia a fost plănuită de doi tineri craioveni. Adrian Bojenoiu, curator, şi Alexandru Niculescu, artist vizual. Primul a stabilit conceptul, cel de-al doilea a făcut propunerea către complexul Spinnerei. Ulterior, proiectul a fost propus la Institutul Cultural Român Berlin, după care au urmat medierea relaţiilor ICR – Spinnerei şi pregătirea spaţiului pentru expoziţie, de care s-a ocupat Alexandru, şi coordonarea relaţiilor curatori – artişti – proiect, responsabilitatea lui Adrian. Selecţia artiştilor a fost făcută de patru curatori: Mihnea Mircan, Magda Radu, Adrian Bojenoiu şi Mihai Pop. Iar pe 1 mai, de Ziua Muncitorilor, dată la care complexul Spinnerei deschide cel mai important spaţiu al său – Halle 12 Werkshau – pentru expoziţii internaţionale, în fosta fabrică nemţească de bumbac s-a arătat publicului „Romanian Cultural Resolution“ 29 de artişti şi 40 de lucrări, adică 20 de ani de limbaj cultural postcomunist.
Patru curatori, 29 de artişti
Proiectul are patru secţiuni curatoriale. „An Image Instead of a Title“, artiştii români fiind Ciprian Mureşan, Mircea Cantor, Cristi Rusu, Serge Spitzer, Miklos Onucsan, Anca Munteanu Râmnic şi Ioana Nemeş – avându-l drept curator pe Mihnea Mircan. „Here and Then“, artişti Alexandra Croitoru & Ştefan Tiron, Aurelia Mihai, Ciprian Mureşan & Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Miklos Onucsan, Julian Mereuţă – curator Magda Radu. „Fetish Factory“, artişti Daniel Knorr, Dan Perjovschi, Alexandru Niculescu, Pavel Brăila, Ştefan Constantinescu –
curator Adrian Bojenoiu. Şi „Secţiunea de Pictură“, artişti Adrian Ghenie, Victor Man, Gili Mocanu, Şerban Savu, Ioana Bătrânu, Sorin Câmpan, Constantin Flondor, Gheorghe Ilea, Corneliu Brudaşcu, iar curatorul este Mihai Pop.
„Proiectul se vrea o chestionare a discursului artei contemporane româneşti atât în contextul actual, cât şi în cel al evoluţiei ei, pe parcursul celor 20 de ani de limbaj cultural postcomunist implicat în «transition to democracy»“, au declarat cei doi iniţiatori ai proiectului. Proiectul se poziţionează în trei puncte, pe care artiştii craioveni le subliniază scurt.
Rezoluţie culturală
Expoziţia a fost construită în jurul conceptului de „rezoluţie culturală“, o analiză prin artă a discursului cultural al ultimilor 20 de ani. Una dintre conotaţiile principale de la care porneşte ideea acestui concept este caracterul profund cultural al experienţei postcomuniste. Mai simplu spus, postcomunismul după 20 de ani nu este altceva decât cultură, definitorii pentru acesta fiind raportarea la trecut şi proiecţia unui viitor democratic, ambele contribuind la patentarea unui discurs cultural ce are ca sursă principală moştenirea contextului traumatic dinainte de 1989.
Conceptul „rezoluţie culturală“ marchează o stare de fapt a culturii româneşti din ultimii 20 de ani şi propune o introspecţie în câmpul artei şi culturii contemporane, o chestionare a acestei utopii a memoriei culturale şi a soluţiilor ei.
„Primul punct este postcomunismul“, spune Alexandru Niculescu.
Succes enorm
17.000 de vizitatori în numai două zile. Un succes enorm. Publicul s-a arătat curios şi interesat de rezoluţia culturală românească şi de tematica ei, care, de altfel, are foarte multe puncte comune cu Germania de est şi cu spaţiul cultural al estului Europei.
Spinnerei este o fostă fabrică de bumbac care, începând din anul 2000, a fost transformată în spaţii de artă contemporană, devenind în câţiva ani unul dintre cele mai importante centre de artă contemporană din lume. Spaţiul în care are loc expoziţia „Romanian Cultural Resolution“ se numeşte Werkschau; are o suprafaţă de două mii de metri pătraţi şi este destinat expoziţiilor internaţionale. În Werkschau au expus nume mari din arta contemporană, printre care Jannis Kounellis, Daniel Buren, Damien Hirst etc.
„Dacă evenimentul a avut succes în afară, are, evident, importanţa lui“, apreciază Adrian Bojenoiu, „însă miza cea mare a acestui proiect este aducerea lui în România. Aici este mult mai multă nevoie de cultură decât în Occident“, conchide curatorul craiovean. Doar peste câteva săptămâni, pe 18 iunie, evenimentul se va muta la Craiova, care va coincide şi cu inaugurarea centrului pentru cultură contemporană Club Electro Putere Craiova. Cele patru expoziţii din cadrul RCR vor fi aduse pe rând: întâi „Fetish Factory“, din septembrie urmând să fie expuse şi proiectele lui Mihnea Mircan, Magda Radu şi Mihai Pop.
Din iunie, expoziţia se mută la Craiova
Ideea de a deschide un astfel de centru cultural în Craiova s-a datorat unui impuls de a activa şi revaloriza un spaţiu destinat culturii, care de aproximativ cincisprezece ani nu mai are nici o întrebuinţare precisă.
„Mai mult decât atât“, ne precizează Adrian Bojenoiu, „iniţiativa noastră vine să contracareze o stare de fapt potrivit căreia, în ultimii ani, în România interesul pentru cultură este din ce în ce mai marginalizat şi descalificat din priorităţile vieţii cotidiene. Nivelul de educaţie al maselor, în scădere, şi creşterea gustului pentru consumul de entertainment duc treptat la alienare şi, implicit, la reducerea calităţii vieţii şi a relaţiilor interumane, fenomen des întâlnit în România contemporană. În plus, comparativ cu oraşele europene, Craiova nu are încă o piaţă culturală a schimburilor de idei, ba este chiar foarte departe de aşa ceva, iar opţiunile în materie de eveniment cultural sunt foarte limitate, rezumându-se la producţia culturală a câtorva instituţii de stat care par din ce în ce mai cramponate în propriile structuri învechite“, a spus Bojenoiu.
Dacă evenimentul prezentat la Leipzig a fost realizat împreună cu Institutul Cultural Român Berlin, proiectele din Craiova vor avea sprijin din mai multe părţi. Prima care şi-a anunţat susţinerea a fost uzina Electroputere, care a îmbrăţişat imediat ideea şi a realizat importanţa unui astfel de proiect. S-a dovedit astfel că, deşi suntem în an de criză economică, se mai pot găsi resurse pentru cultură, firmele private fiind dornice de colaborări atunci când este vorba de deschidere internaţională.
Independenţi
Proiectul Romanian Cultural Resolution este produs de Centrul pentru cultură contemporană Club Electro Putere (CEP) din Craiova şi organizat împreună cu Institutul Cultural Român Berlin. Centrul CEP a fost înfiinţat în 2009 în clădirea Sindicatului Liber Electroputere de către Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu şi este o asociaţie independentă de fostul club de fotbal Electroputere, dar şi de uzina cu acelaşi nume.
