Proiectanţii semaforizărilor de pe Rocada Craiovei ne-au luminat cu o glumă: giratoriul de la Consul trebuia musai semaforizat, fiindcă este o mare piaţă urbană.
Specialiştii de la UTI TRAFFIC MANAGEMENT SA, care vor realiza sistemul integrat de management al traficului pe Rocada Craiovei, au considerat necesar să limpezească lucrurile în cazul semafoarelor din giratoriul de pe Rocadă, de la Consul, probabil, după părerea lor, eronat înţelese de opinia publică din materialul „Surclasăm Caracalul: semafoare în giratoriu“. Într-o adresă înregistrată la redacţie, UTI TRAFFIC MANAGEMENT ne explică: „În conformitate cu Standardul SR 10144/4, «Amenajarea intersecţiilor de străzi», capitolul 5-7 Intersecţii giratorii, subcapitolul 5.7.3. şi capitolul 6, Structura intersecţiilor, subcapitolul 6.5., în cazul intersecţiilor cu trafic total între 1.001 – 7.000 de vehicule şi cu trafic major concentrat pe o anumită direcţie, intersecţia va fi de tipul sens giratoriu, cu semafor“. Mai aflăm din adresa UTI şi că intersecţii amenajate cu sens giratoriu şi semafor se regăsesc în majoritatea oraşelor importante din România. În Bucureşti sunt enumerate ca exemple Piaţa Universităţii, Piaţa Sudului, Piaţa Obor, Piaţa Aviatorilor etc. În Ploieşti – Piaţa Eroilor, în Iaşi – Piaţa Eminescu etc. Acum ne-am lămurit: Aleea IV Şimnic este comparabilă cu bulevardul I.C. Brătianu, cu bulevardul Regina Elisabeta, cu bulevardul Carol I sau cu bulevardul Nicolae Bălcescu, din Bucureşti, iar intersecţia de la Consul, în care dă aleea cu pricina, este comparabilă cu Piaţa Universităţii din Capitală, în care se intersectează cele patru bulevarde menţionate!
SR-ul zice altceva
Să le explicăm totuşi şi cititorilor cum e posibil, răsfoind SR 10144/4, din 1995. În primul rând, intersecţiile la care se referă normativul nu sunt giratorii de periferie, între o alee, o stradă şi un bulevard, ci, aşa cum este specificat în tabelul de la subcapitolul 5.7.2, sunt construcţii uriaşe, a căror existenţă nu a negat-o nimeni. Iată dimensiunile celei mai mici intersecţii cu patru ramuri, cum e cazul celei de la Consul, a cărei amenajare ar fi reglementată de SR 10144/4: diametrul insulei – 70 m, raza inelului carosabil – 40 m, număr de benzi carosabile – 3, lăţimea inelului carosabil – 12 m. Ceea ce nu se poate construi la Consul. Mai departe, aflăm din acelaşi SR şi ce tip de intersecţii se pot face în cazul traficului între 1.001 şi 7.000 de autovehicule etalon pe oră: „Intersecţii de diferite complexităţi, cu circulaţie canalizată şi dirijată cu semafoare, PIEŢE cu circulaţie giratorie continuă şi canalizată sau cu giraţie având raza pastilei centrale redusă (12 m….15 m) cu sau fără traversare diagonală prevăzută cu semafoare“. Aşadar, la Consul, intersecţie cu giraţie prevăzută cu semafoare, avem piaţă! Şi nu numai UTI TRAFFIC MANAGEMENT susţine asta, ci şi managerul proiectului de modernizare a Rocadei, Sever Bordu, director al Direcţiei de programe şi proiecte a Primăriei Craiova. Acesta a spus că a optat pentru varianta semaforizării în giratoriu în baza SR 10144/4.
Coincidenţe pe bani publici
Buuun! Este clar că la Consul nu va fi niciodată ca-n Piaţa Universităţii din Bucureşti sau ca în alte pieţe din Valencia şi restul lumii. Dacă semaforizarea acestui giratoriu are totuşi un temei, în nici un caz acesta nu se regăseşte în SR-ul invocat de UTI TRAFFIC MANAGEMENT SA şi de Bordu. Până când cineva ne va demonstra totuşi pe text de act normativ cum e mai bine pentru fluidizarea traficului rutier, n-ar strica să reluăm povestea giratoriului cu semafoare de la Consul. Şi nu neapărat ca să înţelegem de ce directorul de proiect din primărie, Sever Bordu, şi cei de la UTI TRAFFIC MANAGEMENT ţin morţiş la semaforizare, ci ca să vedem cum se risipesc banii publici, că vin ei din vistieriile locale ori din programele operaţionale regionale. În ianuarie 2007, Primăria Craiova aproba alocarea a 750.000 de lei pentru realizarea giratoriului de la Consul. Nu a unui giratoriu cu semafoare, nici a semaforizării, ci a unui simplu giratoriu. „Având în vedere măsurătorile de trafic realizate de firma SC SICOR 95 SRL Bucureşti, concretizate în «Studiul privind fluidizarea traficului rutier în municipiul Craiova», rezultă că volumul traficului şi configuraţia actuală a străzilor impun realizarea unui sens giratoriu care să fluidizeze traficul şi să asigure traversarea intersecţiei în condiţii de maximă securitate“, se arată în referatul proiectului de construire a giratoriului, nr. 2992/11.01.2007. Semnat de… Sever Bordu. Când? Cam în perioada în care directorul lucra de zor şi la proiectul pentru modernizarea Rocadei, în care erau prevăzute alte nouă milioane pentru „sistemul de management al traficului rutier“. Mai contează că sistemul agreat de primărie la licitaţia pentru reabilitarea Rocadei trebuia să respecte un proiect „donat“ autorităţii contractante de UTI TRAFFIC MANAGEMENT SA?
