Ministrul muncii spune că vârsta de pensionare a românilor ar putea ajunge la 65 de ani în 2030.
Guvernul ar putea creşte până în 2030 vârsta de pensionare a femeilor la 65 de ani. Aceasta va ajunge, astfel, la acelaşi nivel cu vârsta de pensionare a bărbaţilor, ca urmare a presiunilor făcute de Banca Mondială. „Avem o presiune importantă din partea Băncii Mondiale pentru a lua o decizie în ceea ce priveşte egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi până la sfârşitul anului. Propunerea Băncii Mondiale este ca vârsta de pensionare a femeilor şi bărbaţilor să fie egală în 2020, respectiv la 65 de ani, iar propunerea noastră este ca această perioadă să se extindă până în 2035. Cred că în 2030, vârsta de pensionare a femeilor şi bărbaţilor ar putea ajunge la 65 de ani“, a spus Sârbu. „Sper să pot convinge organismele internaţionale cu care negociem aceste programe de nevoia adoptării acestor programe în funcţie de situaţia existentă în România“, a mai spus ministrul.
Reformarea sistemului de pensii, una dintre soluţii
Banca Mondială recomandă Guvernului României reformarea sistemului de pensii şi a pieţei financiare, pentru a oferi pensii de limită de vârstă sigure din punct de vedere economic. Estimările pentru anul 2050 arată că sistemul de pensii din România va avea deficite în creştere, dacă executivul nu va lua măsurile necesare pentru sustenabilitatea acestuia. Dacă nu va fi abordată problema îmbătrânirii populaţiei, aceasta va pune în pericol siguranţa economică şi bunăstarea pensionarilor, se arată în comunicatul Băncii Mondiale. „Simulările arată că, dacă toţi ceilalţi parametri ai schemei de pensii sunt păstraţi, iar creşterea vârstei de pensionare este aleasă ca singura măsură de abordare a deficitului fiscal, atunci vârsta de pensionare va trebui să crească, atingând niveluri dramatice – 70 de ani – pentru ca sistemul de pensii să devină sustenabil din punct de vedere fiscal, fără să fie nevoie de transferuri de la bugetul de stat“, a atenţionat Banca Mondială. Potrivit comunicatului, raportul analizează mai multe opţiuni de ajustare a beneficiilor sau a regulilor de indexare a acestora, care, singure sau în combinaţie, pot fi folosite în abordarea sustenabilităţii fiscale a sistemului de pensii, ce se deteriorează, şi protejarea siguranţei economice a pensionarilor.
