Se împarte între profesia de dascăl la un liceu din Craiova şi pasiunea de a încânta publicul cu folclorul autentic românesc, talent moştenit din familie. A cântat lângă nume mari ale muzicii populare româneşti, îi plac copiii, dar iubeşte şi atmosfera de petrecere. Are o meserie frumoasă, care, indiferent de criza financiară, este una căutată, românii fiind iubitori de muzică bună.
Cosmin Streaţă s-a născut pe 21 decembrie 1984. La numai trei ani a început să prindă tainele viorii, primind primele lecţii de la bunicul său, Ion Streaţă (zis Furnigă), din comuna Melineşti, sat Ohaba de Jos, judeţul Dolj, care are o colecţie impresionantă de viori, toate extrem de valoroase. S-a născut într-o familie de lăutari, fiind înzestrat cu harul de a cânta atât vocal, cât şi instrumental. „Toţi au cântat şi cântă în neamul meu. Tata, Emil Streaţă, cântă tot la vioară, iar bunica, Elena, cânta la cobză, dar avea şi o voce deosebită… Şi mătuşa mea cântă, iar fratele meu, Marian, interpretează la pian, în prezent fiind student la Conservator“, a povestit Cosmin Streaţă. La doar şase ani, Cosmin a urcat pentru prima dată pe scenă, alături de familia sa, ridicând sala în picioare. Acesta a fost primul contact direct cu publicul. Îşi aminteşte cu plăcere ce a interpretat atunci: „Ghiveciul lui Vănescu“. Părinţii i-au dezvoltat talentul, înscriindu-l la Liceul de Artă. În timp ce alţi copii atunci învăţau să ţină o vioară în mână, Cosmin era deja „maestru“. Pe lângă orele de vioară, Cosmin Streaţă a urmat şi 11 ani ore de pian…
A cântat pe scenele ţării, dar şi în străinătate
A participat apoi la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale atât cu arii din W.A. Mozart, J. Brahms, S. Prokofiev, cât şi din folclorul românesc, obţinând de fiecare dată locul I cu melodii precum „De la Drăgăneşti la vale“, „Flori de mai“, „Cântecele românilor de pretutindeni“. A dus muzica populară românească în Spania, Franţa, Italia, Germania, Austria şi până în Maroc. Cel mai important concurs la care a participat rămâne, din punctul său de vedere, Festivalul „Maria Tănase“ 2001. A cântat alături de Maria Ciobanu, Ionuţ Dolănescu, Aurelia Popescu Preda, Floarea Calotă, iar lista poate continua. A urmat Conservatorul de Muzică, fiind convins că teoria trebuie să stea la baza oricărei practici. Consideră că este privilegiat faţă de restul dascălilor întrucât el şi practică meseria. Îşi desfăşoară cu mare drag orele la catedră, are pentru cei din clasele primare, aproape de fiecare dată, un mic dar, iar de câte ori are ocazia încearcă să îi promoveze, luându-i cu el la multe dintre emisiunile televizate la care este invitat. A colaborat cu Orchestra „Lăutarii“ din Chişinău, condusă de maestrul dirijor Nicolae Botgros, dar a fost şi angajat al Ansamblului „Maria Tănase“ din Craiova. Deşi este profesor titular de muzică clasică şi vioară la Liceul de Artă „Marin Sorescu“ din Craiova, este foarte mândru că este invitat şi la petreceri, nunţi sau alte evenimente importante. „Nu este o ruşine să cânţi la nunţi sau la petreceri. Pentru noi, interpreţii, este chiar o onoare să fim chemaţi. Şi, de ce să nu recunoaştem, la astfel de evenimente suntem bine plătiţi… Nu de puţine ori, de exemplu, am fost plecat duminica la o nuntă în nordul ţării, la sute de kilometri, de la care am venit direct la şcoală, la datorie, luni dimineaţă“, a adăugat profesorul Cosmin Streaţă.
Primii profesori
Deşi a reuşit datorită talentului său să ducă mai departe numele familiei Streaţă, Cosmin nu i-a uitat nici o clipă pe cei care l-au sprijinit, i-au oferit sfaturi în momente de cumpănă şi l-au încurajat. Astfel îşi aminteşte cu drag de primii săi profesori de vioară, de cadrele didactice ale Conservatorului de Muzică din Craiova, de colegii săi din Liceul de Artă „Marin Sorescu“, de dirijorul orchestrei liceului, dar şi de oameni pe care viaţa i-a adus în cale: lăutari celebri, instrumentişti, oameni de cultură: Ion Feraru, Iulian Buzgan, Ştefan Dumitru, Paul Şopov, Florin Zamfie, Ştefan Stroe, Viorel Găroi, Viorel Liţă, Toni Zamfir, Florea Cioacă etc.
