Perfecţionarea odată la cinci ani a devenit presantă de când dascălii au aflat că nu mai pot primi calificativul maxim pentru activitatea depusă la clasă dacă nu dovedesc preocupare pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor. „Sunt profesori care de ani de zile n-au urmat nici un fel de perfecţionare. Nici măcar la un simpozion n-au participat, nu şi-au dat nici gradele didactice, n-au venit cu nici o noutate, nimic“, a declarat inspectorul pentru perfecţionarea personalului didactic din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, prof. Vasile Monete.
Deşi legea spune că pregătirea profesională nu-l costă nimic pe profesor, au fost vremuri în care, din cauza unor neînţelegeri procedurale, dascălii au plătit din buzunar prezenţa coordonatorilor din universităţi la inspecţiile de grad. De-abia în 2007 au fost alocate fonduri pentru cursuri susţinute de profesori universitari. Conform unui necesar de formare stabilit anul trecut, 2.000 de dascăli ar avea nevoie de cursuri de perfecţionare. Câteva sute le-au şi parcurs în 2007, fiind cursuri organizate la Slatina, cu sprijinul Centrului Naţional de Formare Profesională şi al Casei Corpului Didactic, cu profesori de la Universitatea din Piteşti şi Universitatea „Valahia“ din Târgovişte. Au finalizat cursurile 164 de învăţători într-o primă serie, 100 în altă serie, dar şi peste 400 de profesori de gimnaziu.
Un proaspăt absolvent de facultate care se hotărăşte să intre în învăţământ poate obţine, în primii zece ani de carieră, toate gradele didactice, dar şi credite transferabile. Ar mai avea cinci ani de graţie, după care începe goana după cursuri bine creditate. În următorii cinci ani trebuie să acumuleze 45 de credite din cursuri susţinute de profesori universitari, iar alte 45 de credite se pot obţine din participarea la evenimente organizate local. „Pot să-şi strângă aceste credite şi în primii ani“, a mai spus insp. Monete.
Planul departamentului de perfecţionare didactică din cadrul ISJ este ca până în 2010 să parcurgă aceste cursuri de formare continuă toate cadrele didactice cuprinse în necesarul de formare. Chiar dacă pare că există o strategie în acest sens, pachetul de legi ale educaţiei, care s-a aflat în dezbatere publică până pe 17 februarie, trece foarte repede peste acest capitol. Deşi, la această dată, cadrele didactice cuprinse în programe de formare continuă de-abia dacă ating câteva procente din totalul dascălilor, în timp ce în ţările dezvoltate, peste 10% dintre profesori se perfecţionează pe banii statului.
