Criterii stricte de departajare a candidaţilor la funcţia de judecător CEDO

Vârsta este unul dintre criteriile de departajare a candidaţilor din rândul cărora vor fi făcute propunerile României pentru funcţia de judecător CEDO, interviurile acestora, pentru selecţie, urmând să aibă loc în perioada 12-14 iunie, la Ministerul Justiţiei (MJ), conform Mediafax.
Comisia de selecţie a candidaţilor României pentru ocuparea funcţiei de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a avut pe ordinea de zi textul anunţului privitor la selecţia candidaţilor.
În anunţul al cărui conţinut a fost definitivat de comisie se precizează că la 16 decembrie va înceta mandatul prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecătorul ales în numele României, şi că noul reprezentant va fi ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de pe o listă de trei candidaţi, pentru un mandat unic de nouă ani.
Cunoştinţele de engleză şi franceză sunt obligatorii la depunerea candidaturii
Persoanele interesate să ocupe această funcţie, se arată în anunţ, îşi pot depune candidatura până la data de 7 iunie 2013, la MJ, la secretariatul cabinetului ministrului Justiţiei (etaj 1, camera 7), în format hârtie şi electronic (CD) sau la adresa de email [email protected], cu confirmare de primire.
În anunţ sunt menţionate condiţiile ce trebuie îndeplinite de toţi cei care îşi depun candidatura.
Astfel, îşi pot depunde candidatura persoane cu vârsta sub 70 de ani, care se bucură de înaltă prestanţă morală şi civică, întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţiuni judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională recunoscută şi au experienţă în domeniul drepturilor omului.
De asemenea, cei care vor să candideze pentru a fi judecătorul României la CEDO trebuie să cunoască „în mod activ cel puţin una dintre cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (franceza şi engleza – n.r.) şi cel puţin în mod pasiv cealaltă limbă”.
De asemenea, se cere ca, în măsura posibilului, alegerea lor ca judecător să nu necesite înlocuirea frecventă sau pentru perioade lungi cu un judecător ad-hoc în exercitarea mandatului.
Ultima condiţie la depunerea candidaturii se referă la a avea cunoştinţe de drept internaţional public şi de drept comparat.
Dosarul de candidatură trebuie să conţină un curriculum vitae (standardizat prin Recomandarea 1646 din 2009 a APCE) completat în limbile română, engleză şi franceză, însoţit de o notă bibliografică detaliată, redactată în limba română, care să cuprinsă lucrările şi articolele publicate. De asemenea, vor fi depuse: copii simple ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licenţă sau echivalente cu profil juridic la o universitate din România sau diplomă echivalată pentru studii superioare în profilul juridic la o universitate din străinătate; copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile ştiinţifice; documente din care să reiasă că îndeplinesc condiţiile pentru înalte funcţii judiciare, respectiv o decizie de definitivare într-o profesie juridică; copii ale certificatelor de limbă străină (engleză şi franceză), în cazul în care candidaţii posedă asemenea certificate; o declaraţie pe proprie răspundere de acceptare a nominalizării în calitate de candidat din partea României (care implică printre altele disponibilitatea de a înceta orice activităţi incompatibile cu statutul de judecător al Curţii în ipoteza alegerii) şi de confirmare a absenţei circumstanţelor care să îl împiedice să exercite în mod efectiv funcţia de judecător la Curte precum şi a faptului că nu există declaraţii sau fapte ale candidatului care, dacă ar fi date publicităţii, ar putea să prejudicieze reputaţia Curţii.
Urmare a depunerii dosarelor, se arată în anunţ, candidaţii vor susţine un interviu în faţa comisiei, la sediul Ministerului Justiţiei, în perioada 12-14 iunie. Lista candidaţilor se va posta pe site-ul Ministerului Justiţiei şi va fi confirmată telefonic în mod individual cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile minimale.
În acelaşi anunţ se arată că „lista de propuneri cuprinzând cei trei candidaţi se va definitiva cu luarea în considerare, pe lângă criteriile sus menţionate, a necesităţii ca pe listă să figureze candidaţi de ambele sexe, cu excepţia cazului în care sexul candidaţilor de pe listă este cel insuficient reprezentat în cadrul Curţii (sub 40% din judecători)”.
Asta înseamnă, în condiţiile în care bărbaţii sunt majoritari între judecătorii de la CEDO, că lista cu trei propuneri va trebui să conţină cel puţin o femeie, existând şi posibilitatea ca toate propunerile să fie persoane de sex feminin.
De asemenea, la definitivarea listei se va acorda prioritate, în caz de evaluare similară a doi sau mai mulţi candidaţi, aceluia dintre ei care faţă de limita maximă de vârstă stabilită pentru exercitarea funcţiilor (70 ani) să îşi poată derula măcar jumătate din mandat. Celălalt candidat va fi inclus, după caz, pe lista de rezervă cu trei candidaţi.
În termen de maximum cinci zile de la realizarea interviului, comisia va publica pe site-ul MJ cele două liste – de propuneri şi de rezervă. Conţinutul procesului verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecţie a candidaţilor şi de stabilire a conţinutului celor două liste va fi disponibil, la solicitarea candidaţilor, în ceea ce priveşte propria evaluare, se mai arată în anunţ.
Potrivit MJ, cei nouă membri ai Comisiei de selecţie a candidaţilor în numele României pentru ocuparea funcţiei de judecător al CEDO sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.
Comisia va selecta propunerile de candidaţi, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va alege, în final, dintre trei nume propuse de România.