Primăvara… latină

Relansată de discursul Papei Benedict al XVI-lea în care îşi anunţa demisia, limba latină cunoaşte o nouă primăvară, relatează lastampa.it. De altfel, Joseph Ratzinger este Pontifex Maximus al unei biserici, care de la Roma a împrumutat totul: sediul, universalitatea, organizarea teritorială şi, bineînţeles, limba latină. Această limbă a supravieţuit în ciuda tuturor vicisitudinilor, indiferent că a fost vorba de epurări şcolare sau consilii ecumenice. Mai mult decât atât, redactorii de la Figaro notează că limba latină nu este doar vie şi într-un fel de stare vegetativă, ci chiar, dimpotrivă, contribuie la creşterea vânzărilor. Cel puţin aşa susţine  Marcel Botton, preşedintele societăţii Nomen International, specializată în găsirea de nume pentru firme şi produse. „Economia mondială a produselor este greco-latină, iar cuvintele latine domină lumea“, spune acesta. Şi din câte se pare, nu exagerează deloc. Este suficient să ne gândim la mărcile de automobile Volvo, Audi sau Fiat, iaurturile  Actimel, crema Nivea, ceasurile Festina, dopurile pentru urechi Quies, computerele Acer, omuleţul de la Michelin se numeşte Bibendum, iar abonamentul de metrou la Paris se numeşte Navigo. Mitologia greacă este puternic reprezentată în domeniul modei, fiind suficient să amintim de Hermès sau Nike.  
Şi nu este vorba doar de faptul că limba latină ne învaţă să gândim, să ne organizăm gândurile în ordine logică, cum ni se tot spunea la şcoală. O importantă caracteristică a acestei limbi considerate moarte o reprezintă faptul că este o limbă „economică“, incitantă şi obligă la sinteză, fiind perfectă pentru sloganuri. În aceste condiţii nu e de mirare că francezii au ţinut să îi aducă un omagiu şi au decis ca aventurile lui „Petit Nicolas“, un personaj mitic de benzi desenate în spaţiul francez, să fie traduse în limba latină.  „Le petit Nicolas“ este un personaj realizat „literar“ de René Goscinny, creatorul lui Astérix sau Iznogoud, şi desenat de caricaturistul Jean-Jacques Sempé. Primele episoade din „Le petit Nicolas“ au apărut în ziarul belgian Le Moustique, bucurându-se de un real succes, aventurile sale fiind vândute în peste 13 milioane de exemplare în toată lumea. Acum, 9.500 de profesori de latină şi 500.000 de elevi au tradus ediţia în limba latină „Pullus Nicolellus“, care a fost lansată în noiembrie şi s-a bucurat de un real succes, fiind deja la a treia ediţie. La rândul lor, finlandezii, a căror limbă nu seamănă deloc cu limba latină, au devenit adevăraţi latinişti, astfel că postul naţional de radio are un jurnal în limba latină, care are peste 75.000 de ascultători fideli. De asemenea, când a venit rândul Finlandei să preia conducerea Uniunii Europene, comunicatele finlandezilor au fost publicate în limba latină.