Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Gazeta de Sud. Aflaţi în cele ce urmează ce investiţii se fac la Craiova, câte locuinţe pentru tineri vor mai fi construite, ce şanse sunt ca Antonie Solomon să candideze sub aripa PDL la viitoarele alegeri locale. Elena Udrea este aşteptată astăzi în Bănie.
GdS: La sfârşitul acestei săptămâni aveţi programată semnarea mai multor contracte de finanţare în Craiova şi Râmnicu Vâlcea. Ce înseamnă aceste investiţii pentru cele două localităţi?
Elena Udrea: Da, într-adevăr, în această săptămână vin la Craiova și Râmnicu Vâlcea cu bani, cu fonduri europene, pentru realizarea unor investiții deosebit de importante pentru comunitatea locală. La Craiova, voi semna trei contracte în valoare totală de aproximativ 218,5 milioane de lei, peste 51 de milioane de euro. Primul contract, în valoare de aproape 66,2 milioane de lei, este pentru realizarea unui pasaj subteran la intersecția străzilor Arieș, A. I. Cuza și Împăratul Traian. Pasajul urmează să descongestioneze traficul într-o zonă care acum dă multă bătaie de cap șoferilor craioveni. Al doilea proiect îi va bucura tot pe șoferi, deoarece vom reabilita infrastructura rutieră din zona de nord-vest a municipiului, o investiție de peste 64 de milioane de lei. Și, un proiect așteptat de toți craiovenii, alocăm bani din fonduri europene pentru water park-ul din complexul de agrement care va fi construit în Parcul Tineretului. Această investiție se ridică la 86milioane de lei. Și la Râmnicu Vâlcea voi semna contractul de reabilitare a Spitalului Județean de Urgență, un proiect de 73,8 milioane de lei. Sunt bani mulți, pe care comunitățile locale îi merită, vorbim despre investiții utile pentru craioveni și pentru vâlceni.
GdS: România stă prost la atragerea fondurilor structurale. Cum convingeți autoritățile locale din Oltenia să atragă fonduri europene?
E.U.: Per ansamblu, România are o rată mică de absorbție a fondurilor europene, dar timpul nu este pierdut întrutotul, iar guvernul aplică soluții pentru remedierea situației. În câteva zile vom înființa un minister al fondurilor europene, care să se ocupe tocmai de gestionarea acestor resurse și de mărirea gradului de absorbție. Știți ce este interesant, discutam, la începutul verii, cu ministrul polonez al dezvoltării regionale, doamna Elżbieta Bieńkowska, în timpul unei vizite pe care Domnia sa a făcut-o la noi la minister. Am vorbit foarte mult despre cum a reușit Polonia să cheltuiască toți banii de la Uniunea Europeană și cauzele pentru care România are o rată de absorție mică. Într-adevăr, explicații sunt multe, dar, îmi spunea atunci doamna ministru Bieńkowska, pentru Polonia, a contat foarte mult experiența în cheltuirea banilor europeni din precedentul exercițiu bugetar. Faptul că România a aderat la Uniunea Europeană cu trei ani mai târziu, practic la începutul exercițiului bugetar, a creat un dezavantaj în raport cu țările mai experimentate. Tot doamna ministru Bieńkowska îmi explica atunci cât de important este faptul că Polonia este un stat regionalizat și cât de mult ajută acest lucru în procesul de accesare a fondurilor europene. La noi, ați văzut, când domnul președinte Traian Băsescu a pomenit despre regionalizare, i-au sărit în cap toată presa și opoziția. Argumentele dânsului care trimiteau și spre facilitarea accesului la fonduri europene nu fost luate în serios, iar presa nici nu a vrut să creeze o dezbatere serioasă despre acest subiect, în care să se prezinte argumente pro și contra și care să fie constructivă pentru societate. Nu, a respins din start ideea pentru că este a președintelui. Nu este normal să se întâmple așa ceva într-o societate matură și responsabilă. Dar haideți să vorbim despre date concrete și să vă spun că pe programul european administrat de ministerul meu, Programul Operațional Regional, POR, cum este el cunoscut, am folosit aproape toți banii. Prin acesta avem la dispoziție de la Uniunea Europeană fonduri de 4,3 miliarde de euro din care am semnat deja contracte pentru 3,9 miliarde de euro și am făcut plăți pentru 900 de milioane de euro. Aceștia sunt bani prin care facem drumuri, reabilităm spitale, şcoli, reabilităm centrele oraşelor, dezvoltăm turismul. Banii aduşi în România de la Uniunea Europeană, jumătate au fost aduşi de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pe care-l conduc, și jumătate de toate celelalte ministere la un loc. Suntem primul minister în clasamentul absorbției fondurilor europene. Noi vom termina de semnat contracte pentru toți banii în cursul acestui an pentru ca, după aceea, să ajutăm primăriile și consiliile județene, adică pe beneficiarii acestor proiecte, să aducă efectiv banii în țară și să finalizeze proiectele. Deci, iată, un exemplu unde fondurile europene se folosesc până la ultimul euro…
GdS: Pe Programul Operațional Regional, care axe au cea mai mare căutare în regiunea Olteniei?
E.U.: Succes au toate axele și nu numai în Oltenia. Dar, haideți să discutăm pe cifre concrete pentru toate județele din regiunea dumneavoastră. Doljul, de exemplu, are cei mai mulți bani contractați pe Axa prioritară 2, prin care se fac alocări pentru infrastructura de transport, fiind vorba despre aproape 201 milioane de lei. Urmează imediat Axa prioritară 4, care sprijină dezvoltarea mediului de afaceri regional și local, cu aproape 180 de milioane de lei. În Olt, cele mai multe contracte au fost semnate pe Axa prioritară 3, care se ocupă de modernizarea infrastructurii sociale, reabilitarea și echiparea de școli, universități, servicii de sănătate etc., și pentru care au fost contractate aproape 86 de milioane de lei, urmată de Axa 2, infrastructură de transport, cu aproape 82 de milioane de lei. Gorjul a contractat cele mai multe fonduri europene pe Axa prioritară 2, peste 221 de milioane de lei, și, apoi, pe Axa 1, dezvoltarea urbană, aproape 94 de milioane de lei. În Mehedinți, cele mai multe contractări s-au făcut pe Axa 2, infrastructură de transport, peste 259 de milioane de lei, și pe Axa prioritară 5, infrastructură de turism, peste 116 milioane de lei. În ceea ce privește județul Vâlcea, cele mai multe contracte de finanțare europeană, ca valoare a fondurilor, au fost semnate pe Axa prioritară 5, infrastructură turistică, aproape 110 milioane de lei, iar apoi, pe Axa 4, dezvoltarea mediului de afaceri regional și local, peste 68 de milioane de lei. Vedeți, există diferențe și în ceea ce privește volumul fondurilor, cât și prioritățile pe care autoritățile locale le-au stabilit pentru comunitățile pe care le administrează, ceea ce poate însemna că avem aici exemplul unei regiuni care se dezvoltă sănătos.
GdS: Ce face ministrul Elena Udrea efectiv pentru Craiova?
E.U.: Alături de echipa de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și de autoritățile locale avem multe proiecte pe care le derulăm în Craiova atât din fonduri europene, cât și din fonduri de la bugetul de stat, asta pe lângă cele despre care vă vorbeam adineauri. Din fonduri europene, în prezent, avem 11 proiecte ale Primăriei Craiova și alte 12 proiecte ale Consiliului Județean Dolj, multe dintre ele cu impact direct pentru locuitorii din Bănie. Să vă dau doar câteva exemple. Finanțăm pasajul suprateran peste intersecția de la kilometrul 0, proiect în valoare de peste 59 de milioane de lei, avem un contract pentru reabilitarea zonei bulevardului Decebal – Dacia, reabilitarea și echiparea Centrului social de zi pentru persoane vârstnice „Mitropolitul Firmilian“ și lucrările la Centrul social multifuncțional „Best – Life“ pentru copiii dezavantajați social. Reabilităm și modernizăm Colegiul Național „Elena Cuza“, pentru care am alocat peste zece milioane de lei, dar și campusul universitar Complex „Mecanica“, investiții în valoare de alte aproape 61 de milioane de lei. Avem, apoi, un proiect, pe Axa 5, infrastructură turistică, de consolidare și restaurare cu valorificarea patrimoniului cultural pentru imobilul Arhiepiscopiei Craiovei din str. Brestei, nr. 24. Pentru dezvoltarea mediului de afaceri regional și local sunt alte 68 de proiecte din fonduri europene, în valoare de aproape 180 de milioane de lei. Sunt proiecte diverse. Asta ca să vorbim doar despre investiții din fonduri europene. De la bugetul de stat investim în reamenajarea Sălii Sporturilor și transformarea ei într-o sală polivalentă, o lucrare în valoare de aproape 51 de milioane de lei. Și, pentru că a venit vorba, nu pot să trec peste ocazie și să nu spun că săptămâna aceasta a fost recepționată o nouă sală de sport în județul Dolj, la Piscu Vechi, de la începutul programului până în prezent în Dolj fiind construite, în total, 17 săli de sport. Revenind la Craiova, prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, vom construi o grădiniță/creșă cu două grupe de copii. Și profit de faptul că am menționat despre acest program pentru că știu că în regiunea dumneavoastră este o criză a locurilor în grădinițe și creșe. Trebuie să știți că sunt în curs de lansare licitațiile pentru construirea unui număr de 60 de grădinițe/creșe în toate cele cinci județe ale regiunii, Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea și Mehedinți. Revenind la investițiile în Craiova, avem și construcția de apartamente prin Agenția Națională pentru Locuințe…
GdS: Se mai construiesc locuințe ANL în regiunea Olteniei?
E.U.: Bineînțeles. Guvernul știe că nevoia de locuințe pentru tineri este foarte mare și, din acest motiv, a făcut toate eforturile ca programul ANL să meargă mai departe și pe vreme de criză tocmai pentru că tinerii au nevoie de sprijin în aceste vremuri grele mai mult decât oricând. Ca să luăm exemplul Programului „Locuințe ANL pentru tineri destinate închirierii“, în Dolj, din 2009 până în prezent, au fost recepționate 138 de apartamente și mai sunt în execuție alte 40 de locuințe. În Gorj, pentru a merge mai departe, am recepționat 49 de locuințe și avem în execuție alte 320 de apartamente. În Olt, au fost recepționate 24 de locuințe și sunt în construcție alte 108 apartamente. În județul Vâlcea, au fost terminate 141 de apartamente și se mai lucrează la 44 de locuințe, iar în Mehedinți, s-au recepționat deja 30 de apartamente și sunt în execuție 172 de apartamente.
GdS: Spuneați recent că ministerul pe care îl conduceti va garanta toate creditele asociațiilor de proprietari pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Dar oamenii preferă să nu se împrumute. Ar putea fi un nou eșec această propunere a MDRT?
E.U.: De ce spuneți eșec când vorbim despre oferirea unei noi opțiuni persoanelor interesate? Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 69/2010, la care faceți referire, am oferit un nou instrument asociațiilor de proprietari care doresc să realizeze reabilitarea termică a locuințelor și pe care autoritățile nu le pot ajuta din lipsă de fonduri. Sunt asociații de proprietari care au înțeles că este mai eficient să realizeze acum reabilitarea pe propria cheltuială și că-și vor amortiza repede investiția din banii pe care îi plătesc în plus la factură. Pentru acele asociații care nu dispun de bani în prezent, am creat această ordonanță de urgență prin care statul le garantează creditele și le subvenționează dobânda. Este vorba despre un instrument care ajută cetățeanul, despre oferirea unei noi oportunități, cum puteți considera asta un eșec?
GdS: Firmele locale vor infrastructură pentru a se putea dezvolta. Ce proiecte de infrastructură are MDRT în această zonă a țării și cu ce finanțări?
E.U.: Vă referiți la infrastructură de transport, cred. Principalele proiecte de infrastructură rutieră sunt derulate din alte fonduri europene decât cele administrate de ministerul pe care-l conduc, eu vă voi vorbi doar despre cele care acoperă aria dezvoltării regionale. Așadar, prin Programul Operațional Regional, în Oltenia avem, pe Axa prioritară 2, proiecte în valoare de 831 de milioane de lei. Este vorba despre reabilitarea și modernizarea de drumuri județene și locale din toate cele cinci județe despre care vorbim, Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea și Mehedinți. Apoi, prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, vom reabilita, în cele cinci județe, 1.200 de kilometri de drumuri comunale și județene.
GdS: Ce le reproșați autorităților locale doljene și craiovene în privința atragerii fondurilor europene?
E.U.: Nu vorbim despre reproșuri. Pe programele pe care le gestionează Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, relațiile cu autoritățile locale și județene sunt, în general, relații bune, de cooperare. După cum vă explicam, am reușit să contractăm aproape în întregime fondurile europene alocate prin ministerul nostru, iar acest lucru nu se întâmpla dacă autoritățile locale și județene nu veneau cu proiecte viabile și finanțabile.
GdS: Din punct de vedere politic, mergeți pe mâna lui Antonie Solomon la alegerile locale viitoare?
E.U.: Antonie Solomon este, în mod sigur, un primar foarte bun și foarte iubit de craioveni. Trebuie să candidăm cu cel care poate câștiga. În partid încă nu am început să discutăm despre desemnarea candidaților pentru alegerile locale. Evident că va trebui să vedem și ce dorește Antonie Solomon.
GdS: În sondaje, PDL stă destul de prost. Care credeți că este cel mai mare eșec al actualei guvernări? Dar al dumneavoastră (ca ministru, ca om politic etc.)?
E.U.: Este oportun să vorbeşti despre eşecuri atunci când îți faci bilanțul unei activități, iar noi suntem în plină guvernare. Cred că PDL are şanse mari să câştige viitoarele alegeri dacă se mobilizează și dacă reușește să trezească electoratul. Unii oameni sunt supărați, dar ei trebuie să înțeleagă că nu noi am adus criza și că ea s-a manifestat în toată lumea. Noi am reușit să stabilizăm economia țării într-o perioadă de răscruce pentru România, iar acest lucru este cel mai mare merit al actualei guvernări. Ceea ce am făcut noi a fost să luăm măsurile corecte pentru combaterea crizei, pe care orice partid responsabil le-ar fi luat, am redus cheltuielile bugetare și am încercat să astupăm toate găurile prin care se scurg banii publici, am îndreptat, și continuăm să o facem, neregulile care s-au consolidat în timp în ceea ce privește funcționarea statului. Până acum am reușit să ținem piept crizei care, uitați, a dus alte țări în faliment. Oamenii au uitat cine este PSD și PNL și noi trebuie să le reamintim, să dezgolim cele două partide de ipocrizia cu care s-au acoperit în încercarea de a păcăli electoratul. Memoria colectivă este scurtă. De aceea, noi trebuie să fim capabili să le explicăm oamenilor ce facem cu adevărat, nu ce spun că facem tocmai cei care au jefuit țara și au lăsat-o total expusă în fața crizei. Cel mai mare eșec al meu ca ministru? Nu am nici un mare eșec, v-o spun răspicat. Că unii vor sau nu să recunoască, am făcut multe lucruri importante în fruntea acestui minister. Am pus în practică proiecte care au schimbat în bine viața multor comunități, am luat măsuri care contribuie la o mai corectă cheltuire a banului public, am făcut reduceri de personal dureroase, dar necesare, am impus standarde de cost, astfel încât un drum județean în Olt să coste cât unul în Cluj, am limitat situațiile care permiteau majorarea valorii unui contract, am prioritizat investițiile, am introdus caiete-tip de sarcini, astfel încât să nu poată fi introduse cerințe care să favorizeze o firmă sau alta, am inițiat acte normative pentru atragerea fondurilor private și pentru reformarea domeniilor gestionate de minister, am investit în promovarea României ca destinație turistică potrivit unei strategii coerente, am realizat un brand național turistic și am făcut investiții în infrastructura turistică și exemplele ar putea continua. Mai sunt, însă, multe lucruri de făcut pentru că am venit la minister într-un moment în care era nevoie de o reformă în profunzime. Și voi continua pe același drum oricâte piedici încearcă să-mi pună unii și alții.
GdS: Cum credeți că se va impune PDL la alegerile viitoare într-un județ ca Doljul, dominat de USL?
E.U.: Ceea ce vă spuneam adineauri este valabil și pentru județul Dolj cum este valabil pentru toată țara. Vom câștiga alegerile dacă vom reuși să le arătăm românilor ce am făcut concret în toți acești ani de guvernare și nu ce susțin, pline de ipocrizie, opoziția și o parte a presei fără urmă de rușine și de respect pentru profesia pe care o practică.
GdS: Au fost multe discuții în presă despre rochiile Elenei Udrea, despre tocuri, despre genți. Cât timp acordați alegerii garderobei, accesoriilor? Ce este mai important pentru dumneavoastră: haina sau omul?
E.U.: Omul, nici nu se pune problema, un om, după ce-i câștigi respectul, îl ai alături toată viața, hainele sunt mofturi trecătoare. Știți, dacă s-ar vorbi despre proiectele și investițiile făcute de mine, ca ministru, măcar pe jumătate cât se vorbește despre garderoba mea, presa ar putea crea o dezbatere adevărată, cu argumente, ceea ce ar fi ceva constructiv, din care societatea românească ar avea de câștigat. Din păcate, presa consideră că publicul este mai interesat de rochiile și pantofii mei decât de drumul sau sala de sport care se construiește într-o localitate sau alta. Eu cred că se înșală și că cititorii și telespectatorii ar participa activ la dezbateri publice pe chestiuni care îi interesează și care le afectează, cu adevărat, viața de zi cu zi. Mă întrebați cât timp acord alegerii garderobei și accesoriilor? Mult mai puțin decât ar face-o orice femeie și decât și-ar dori o femeie.
GdS: Dat fiind faptul că sunteți ministrul turismului, ce zone vă place să vizitați în țară și ce zone din Oltenia, în mod special?
E. U.: Iubesc România! Și tenacitatea cu care lupt pentru dezvoltarea turismului românesc vine tocmai de aici, vreau să le arătăm străinilor și românilor care au uitat acest lucru ce țară frumoasă avem! Iubesc și muntele, și marea, m-am simțit extraordinar în Deltă, am fost acolo de mai multe ori în ultimele săptămâni și am descoperit locuri de un pitoresc greu de descris în cuvinte. În Oltenia? Aveți atât de multe locuri frumoase încât aș greși să pomenesc doar o parte dintre ele. Și, totuși, le voi menționa pe cele unde am investit bani prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, stațiunea Rânca din Gorj, cu superbul traseu Transalpina, pe care l-am descoperit în această vară, Voineasa, Călimănești, Govora, Horezu. Avem investiții în toate aceste locuri și, cu sprijinul autorităților locale, vom reuși să exploatăm turistic frumusețile tuturor acestor locuri. Am toată convingerea că va fi așa.
