Fiscul este nevoit să apeleze la executarea silită pentru a recupera datoriile unor firme către stat. În multe cazuri, datoriile nu pot fi recuperate, numai în 2007 valoarea creanţelor fiind de 161 de milioane de euro. În câteva situaţii, creanţele provin din evaziunea fiscală comisă de firme.
Aproape 40% din cele aproape 12.000 de firme doljene active au probleme cu fiscul, care se vede nevoit să ia măsuri de executare silită pentru recuperarea datoriilor către bugetul de stat. „Sunt aproximativ 5.000 de firme pe care suntem nevoiţi să le executăm silit pentru a putea recupera datoriile către stat. Mă refer aici la somaţii, popriri pe conturi şi sechestrări de bunuri“, a precizat Mihai Antonescu, director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Executarea silită nu rezolvă însă de fiecare dată problema datoriilor. Din diverse motive, fiscul are în evidenţe creanţe de sute de milioane de euro, imposibil de recuperat.
Astfel, conform cifrelor furnizate de DGFP Dolj, soldul arieratelor se ridica, la sfârşitul lui 2007, la 781,49 milioane de lei (217 milioane de euro). Arieratele nerecuperabile aflate în sold la sfârşitul anului trecut se ridicau la 161 de milioane de euro, din care 173,86 milioane de lei (48,29 milioane de euro) aparţin unor debitori insolvabili, care nu mai au în patrimoniu bunuri urmăribile şi executabile. Restul sumelor nu s-au putut recupera, fie pentru că judecătorii au suspendat executările silite ale fiscului şi au băgat în faliment firmele debitoare, fie pentru că debitorii se aflau sub incidenţa unor legi speciale.
Datornicii de azi – evazioniştii de ieri
În multe cazuri, firmele datornice sunt de tip fantomă, cu sediu fictiv şi cu doar două-trei operaţiuni financiare la activ. Firmele-fantomă apar de regulă pe traseul unor reţele organizate de afaceriştii care vor să fenteze fiscul, comiţând evaziune fiscală. Una dintre cele mai cunoscute metode de evaziune fiscală constă în diminuarea masei impozabile prin neînregistrarea de facturi şi nedeclararea profitului impozabil. Pe de altă parte, se ştie că domeniile cu cel mai mare risc de evaziune sunt comerţul cu produse accizabile (alcool, tutun, cafea, carburanţi) şi domeniul construcţiilor (unde se foloseşte cel mai frecvent munca la negru). Alt domeniu cu risc crescut de evaziune este industria de morărit şi panificaţie, precum şi comerţul cu cereale. În primul caz, aspectele semnalate sunt mai sensibile şi ţin de diferitele tipuri de ingrediente care intră în componenţa produselor şi care au o provenienţă dubioasă. În cel de-al doilea caz, chestiunea stă mult mai simplu: o firmă care cumpără produsele de la producătorii agricoli individuali îşi înfiinţează, pentru paravan, o firmă-fantomă. Cea din urmă cumpără marfa, o livrează firmei-mamă, iar apoi dispare. Preţul iniţial de achiziţie nu poate fi verificat şi astfel se diminuează impozitul pe profit, comiţându-se evaziune fiscală. Altă posibilitate priveşte achiziţiile intracomunitare de cereale şi neînregistrarea lor în contabilitate. Ultimele cazuri descoperite de comisarii financiari sunt elocvente. „Sunt câteva domenii de activitate sensibile, care sunt predispuse la evaziune fiscală. Spre exemplu, importurile intracomunitare de cereale, cum este cazul mărfurilor aduse din Ungaria. În ultimele şase luni, comisarii financiari au constatat un prejudiciu de 10,3 milioane de lei (2,9 milioane de euro). Aceste firme sunt doljene, însă au puncte de lucru în Arad şi Timişoara, unde depozitează marfa“, a precizat în acest sens Dragoş Ursulescu, comisarul-şef al Gărzii Financiare Dolj. Alte domenii sensibile sunt comercializarea deşeurilor – unde s-au contabilizat pagube de peste 300.000 de euro, comerţul în centre comerciale – 57.000 de euro, precum şi alte domenii – circa 370.000 de euro. În primele şase luni ale lui 2008, comisarii financiari au efectuat 12 acţiuni de verificare cerute de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) şi au făcut 43 de sesizări penale către parchete, inclusiv către DNA şi DIICOT.
