Zeci de cămine culturale din Dolj zac în paragină sau au nevoie de reparaţii pentru a putea funcţiona. Guvernul a promis recent că va finanţa construirea a 300 de aşezăminte culturale şi reabilitarea altor câteva sute, însă, deocamdată, nu se ştie, când şi cum vor veni banii.
Guvernul a anunţat recent că intenţionează să aloce fonduri pentru construirea a 300 de aşezăminte culturale în mediul rural şi pentru reabilitarea a câtorva sute de asemenea obiective. Deocamdată, nu se ştie în ce mod va fi făcută finanţarea. Cert este că, în majoritatea localităţilor rurale, căminele culturale sunt în paragină sau au nevoie de reparaţii pentru a putea funcţiona în scopul pentru care au fost construite. Apoi, şi cadrul legislativ este destul de neclar, după cum afirmă reprezentanţii instituţiilor care monitorizează aşezămintele culturale. Un exemplu elocvent este judeţul Dolj, unde primăriile fie nu au fondurile necesare pentru reabilitarea lor, fie nu există interes în acest sens. În 2003, a apărut o lege care reglementa transformarea aşezămintelor culturale în instituţii publice cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, care să funcţioneze sub autoritatea consiliilor locale. Cu toate acestea, în 2007, din 154 de aşezăminte de cultură, numai 56 au directori angajaţi prin concurs. Practic, aceste instituţii trebuie să aibă ştampilă şi cont în bancă, însă ele nu au nici directori, după cum a confirmat Amelia Etegan, directoarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, instituţia care le monitorizează şi le oferă consultanţă şi promovare pentru diversele evenimente culturale care au loc.
Proiecte pe tuşă
Potrivit Ameliei Etegan, aşezămintele culturale au cadrul general legislativ pentru a beneficia de proiecte de reabilitare, însă primarii stau şi aşteaptă pentru că până acum nu au apărut ghidurile care să reglementeze modul în care va fi făcută finanţarea: „Am solicitat primăriilor să ne informeze dacă vor să întocmească proiecte de reabilitare a căminelor culturale. Unele autorităţi locale au răspuns afirmativ, iar câteva au şi întocmit studiile de fezabilitate. Este vorba de Primăriile din Scaieşti, Gighera, Piscu-Vechi, Goicea, Perişor şi Măceşu de Sus. Mai sunt şi altele în afară de acestea, însă situaţia legislativă fiind neclară, nu au demarat procedurile“.
Potrivit situaţiilor strânse la nivel de judeţ, 19 cămine culturale sunt deteriorate, la patru starea este foarte proastă, iar 15 au nevoie de unele reparaţii. Statistica rezultă din informările făcute de primării, dar, având în vedere că multe autorităţi locale nu au răspuns, este posibil ca numărul aşezămintelor culturale care au nevoie de reparaţii să fie mult mai mare.
