Zeci de posturi din administratia publica locala ramân anual vacante pentru ca la concursurile organizate pentru ocuparea functiilor nu se prezinta nimeni. Dezinteresul cetatenilor fata de munca din administratie este explicat de angajatori prin salarizarea proasta.
Studii cât cuprinde si munca pe brânci pe bani putini. Cam asta cer sefii din administratia locala candidatilor care se inscriu la concursurile pentru obtinerea unor posturi vacante. Asa se face ca tot mai multe posturi din institutiile publice doljene ramân fara titulari, iar departamentele care au nevoie de noi angajati pentru a prelua volumul de munca sunt in continuare descoperite. Este si cazul Directiei de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Dolj, care are nevoie in acest an de sase angajati. Cu toate ca numai in primele luni ale anului au fost organizate trei concursuri pentru ocuparea functiilor, cele sase locuri vacante nu au fost ocupate pâna in prezent. Pentru ca salariile din institutie au crescut simtitor de la inceputul anului, responsabilii de personal din CJ Dolj sunt decisi sa organizeze in luna noiembrie alt concurs la care spera sa participe cât mai multi candidati. „Au fost conditii foarte dure de participare si probabil ca si din aceasta cauza nu prea vin la concurs. Pâna anul acesta, alt motiv pentru care nu se prezentau la examen a fost acela al salarizarii proaste, insa acest lucru s-a schimbat pentru ca au fost adaugate sporuri si indexari, care au marit salariile cu circa 40%. Speram ca la concursurile viitoare vor veni mai multi candidati“, a spus Ecaterina Marin, sefa Serviciului de Resurse Umane din cadrul CJ Dolj.
De exemplu, pentru un post in cadrul Directiei de Integrare candidatii trebuie sa fie absolventi de studii superioare de profil (relatii internationale, studii europene, filologie), sa aiba, ca bonus, un masterat si sa cunoasca, pe lânga limba engleza, alta limba de circulatie internationala precum germana, spaniola sau italiana. Problema angajatilor insuficienti pentru volumul de munca din cadrul directiei a fost reclamat si de directoarea Directiei de Integrare, Ileana Majina, care a recunoscut ca functionarii de la Integrare sunt nevoiti sa indeplineasca si alte atributii fata de cele trecute in fisa postului. Directoarea a declarat ca nevoia de salariati este cu atât mai mare cu cât directia pe care o conduce coordoneaza primarii doljeni in intocmirea proiectelor realizate cu fonduri europene.
Criza de arhitecti si ingineri in Primaria Craiova
Pe lânga dezinteresul functionarilor, alta problema cu care se confrunta directorii de personal din administratia locala este interzicerea scoaterii la concurs a anumitor posturi. O ordonanta de guvern aflata inca in vigoare nu permite autoritatilor locale sa organizeze concurs pentru ocuparea unor functii, cu toate ca acestea exista in organigrama si sunt vacante. Daca in CJ Dolj este vorba de 26 de posturi, in cazul Primariei Craiova este vorba de 85 de locuri care nu pot fi ocupate pâna la abrogarea actului normativ. Singurele posturi pentru care Agentia Nationala a Functionarilor Publici isi da avizul pentru scoaterea la concurs sunt cele unice si cele din cadrul Directiilor de Integrare. In timp ce consiliul judetean se lauda in prezent cu salariile din administratia judeteana, responsabilii de personal din cadrul primariei recunosc faptul ca nici macar salariul nu este un motiv pentru care functionarii sa se inghesuie la ocuparea unui post in institutie. Ion Acrivopol, seful Serviciului de personal din cadrul Primariei Craiova, a declarat ca specialistii din domeniile deficitare prefera sa se duca in mediul privat, unde se câstiga mult mai bine. „Sunt mai multe domenii unde suntem deficitari. In primul rând ar fi posturile de arhitecti si ingineri constructori. Deja se simte si o criza de economisti cu experienta. Alta specialitate deficitara este in domeniul informaticii. Unul dintre motive ar fi salariile mici. Un debutant in primarie are in mâna cinci milioane pe luna. Informaticienii, arhitectii si inginerii buni se duc la firme, unde incep cu un salariu de zece milioane, nu vin la noi“, a spus Ion Acrivopol.
