Elevii, in special cei din mediul rural, merg constiinciosi la scoala zi de zi, infruntind frigul diminetilor de octombrie. Desi majoritatea unitatilor de invatamint si-au asigurat necesarul de combustibil, lemnele de foc pentru lunile de iarna, clasele au fost dezmortite in doar citeva scoli.
In ciuda diminetilor de octombrie parca mult mai friguroase decit in alti ani, elevii doljeni se indreapta zgribuliti, dar constiinciosi, catre scoala. Cei care sufera cel mai mult sint scolarii care fac naveta pe o raza de citiva kilometri cu microbuzul scolii, dintr-un sat in altul. O data ajunsi in salile de clasa, majoritatea se asteapta ca macar azi sa-si dezmorteasca minutele pe linga o soba cit de cit incalzita. Dezamagirea lor este si mai mare cu cit zilele acestei luni trec rind pe rind, iar clasele lor par a nu se mai incalzi. Parintii scolarilor considera ca, in mare parte, vina apartine directorilor de scoala care ar trebui sa se gindeasca si la cei mici. „Un bun gospodar stie cum sa-si imparta provizia de lemne, daca o are. Nimeni nu spune ca in scoala sa se faca focul exagerat de mult, dar de o inmuiere a frigului este nevoie. Pe cei mici, de clasa I, ii imbolnavim cu siguranta daca ii mai tinem multa vreme fara caldura“, a spus mama unei fetite, eleva in clasa a II-a la scoala din comuna doljeana Brabova, unitate de invatamint care, dupa inundatiile ce au afectat zona Olteniei, functioneaza si in prezent in incinta caminului cultural din localitate.
Scoala din caminul cultural
Cu ajutorul unor improvizatii, vechiul camin cultural din Brabova a capatat acum aspect de scoala. Datorita ingeniozitatii oamenilor din comuna, in unele spatii au fost incropite sali de clasa, pentru ca elevii sa aiba unde sa invete. Acest lucru a fost confirmat chiar de unul dintre dascalii scolii, profesorul Marcel Foamete, care a spus miercuri ca la capitolul lemne de foc „scoala e pe zero“. Si directoarea unitatii de invatamint, profesoara Elvira Mandache, a precizat ca, atunci cind a venit viitura, „apa ne-a luat destule lemne. Aproximativ 20 de metri cubi de lemn de foc s-au dus pe apa simbetei. Acum ce sa facem, trebuie sa folosim la incalzire si scindura care ne-a mai ramas si care nu a fost distrusa. Ne bazam insa si pe sprijinul prefecturii judetului care ne-a promis ca ne va da lemne“. Totodata, aceasta a spus ca pe 1 noiembrie 2005 scoala din comuna intra in reparatii capitale. Pentru lucrarile de reabilitare, unitatea de invatamint beneficiaza in prezent de fondurile de reparatii, aproximativ 685 de milioane de lei, restul pina la 700 de milioane de lei urmind a fi suportate de Consiliul Judetean (CJ) Dolj, care s-a obligat sa monteze in scoala chiar si o centrala electrica.
Pentru unii muma, pentru altii ciuma!
La acelasi capitol „lemne de foc“, o parte a scolilor de la sate – Scoala din Palilula – stau ceva mai bine. Spre deosebire de alte institutii de invatamint, scoala de la Palilula are in magazie lemne de anul trecut. In opinia reprezentantilor Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Dolj, in marea lor majoritate, scolile din mediul rural si-au asigurat din timp necesarul de lemne. „Doar 30% dintre institutiile de invatamint au preferat sa-si procure lemnele in doua sau mai multe transe. Oricum, cei care trebuie sa-i sprijine din toate punctele de vedere sint consiliile locale“, a opinat Alexandru Gidar, inspectorul scolar general adjunct al ISJ Dolj. Mai mult, acesta si-a dus ideea mai departe si a spus ca in mediul rural focul nu se face decit atunci cind frigul ii razbeste pe localnici. „Oamenii de la sate sint caliti, nu ca noi. Daca fac focul de acum, la iarna, cind o sa crape pietrele, ce mai fac?“, a concluzionat Gidar. Si in timp ce colegii lor de la sate mai au ceva de asteptat pina sa li se faca focul in clase, scolarii craioveni intra in fiecare zi in sali incalzite. Cum in municipiul Craiova cele mai multe institutii de invatamint detin centrale proprii de incalzire, scolarii din acestea se pot considera pe drept norocosi.
