Contactul autoritatilor judetene cu realitatile din comunele afectate de inundatiile din lunile iulie si august pare sa le fi produs acestora un soc foarte greu de trecut. Desi interes din partea autoritatilor a existat, dovada faptul ca depozitul de materiale de constructie de la Potcoava este plin, in judet situatia este dezastruoasa: citeva case construite, nici acelea in totalitate, multa nepasare si un dispret aproape suveran al primarilor fata de tot ceea ce inseamna conlucrare cu proprii oameni si fata de bunul simt care ar trebui sa-i caracterizeze in orice imprejurare. S-a dovedit, tirziu, ca cei pusi in fruntea obstii sint doar niste biete fiinte, care s-au speriat o data, tare, la inundatii, si apoi inca o data cind si-au dat seama ca functia pe care o ocupa inseamna mai mult decit distribuirea titlurilor de proprietate si balacareala pe cupoanele agricole. Si de aici a inceput un adevarat balamuc, cu numeroase comisii de evaluare si reevaluare, cu explicatii dintre cele mai natingi si operatiuni de reconstructie care au semanat, mai degraba, cu un circ de prost gust.
Primarul de la Icoana a fugit
Cind reprezentantii prefecturii au cerut o situatie cu stadiul lucrarilor de reconstructie a caselor distruse de inundatii, lucrurile au luat o intorsatura neasteptata. Masinile primariilor au inceput sa vina mai des la prefectura, cu primarii pe post de vinovati numai buni de dat explicatii. Pentru ca explicatiile se impuneau. Si mai tare a pus gaz pe foc decizia prefectului Octavian Popescu de formare a doua comisii care sa inspecteze stadiul realizarii lucrarilor de reconstructie, precum si modul in care a fost refacuta infrastructura distrusa de inundatii. Rezultatele au fost dezastruoase. Daca in ceea ce priveste infrastructura lucrurile s-au mai miscat, operatiunea de reconstructie a caselor a insemnat o incercare mult prea grea pentru majoritatea primarilor din judet. Acestia au dat chix cu naturalete, chit ca numarul de case care trebuia reconstruite a scazut continuu, pe masura ce edilii-sefi ai comunelor se dumireau ca o astfel de incercare e o palarie prea mare pentru domniile lor. Primul impuls al primarilor a fost acela de a pune pe lista de reconstructie cit mai multe case. S-au lovit insa de reactiile dure ale oamenilor din comunele pe care le pastoresc si de propria neputinta. Asa ca au inceput sa mai reduca numarul. Pina cind au ajuns la performanta de a renunta cu totul la reconstructia caselor. Acestea sint exemplele fericite. Subprefectul Gigel Stirbu spunea ca s-a confruntat, in ultimele zile, cu situatii cel putin jenante. „A venit primarul de la Seaca si mi-a spus ca la el in comuna au venit ajutoare pentru reconstructia caselor distruse de inundatii. Venise omul sa-mi spuna ca nu are ce face cu ele, ca la el in comuna nu exista case distruse de inundatii. I-am aratat procesul-verbal pe care l-a semnat cu mina lui si a spus ca nu mai stie ce a semnat. E incredibil la ce situatii s-a ajuns. Nu mai vorbesc de primarul de la Icoana, care, atunci cind a fost anuntat ca vine comisia, s-a facut nevazut. L-am cautat, dar n-a fost chip sa-l gasim“, a spus Gigel Stirbu, care mai are o nelamurire. „Numarul de case distruse a inceput sa scada. Practic, in fiecare comuna in care mergem vedem fundatii sapate, dar nici urma de case distruse. Nu bate casa cu masa. Si aici apar problemele. In orice caz, vedem la sfirsit ce s-a facut si tot atunci decidem ce este de facut“, a spus Gigel Stirbu.
Alta mare suparare a subprefectului este legata de modalitatile de depozitare a materialelor de constructie care au fost deja distribuite catre comune. Curtile primariilor s-au transformat, in ultima luna, in depozite in aer liber, unde materialele stau in ploaie, unele dintre ele aruncate la voia intimplarii. „Situatia asta e prezenta in multe comune, insa de departe cele mai grave probleme sint la Icoana si la Serbanesti. La Icoana, din casele care trebuie reconstruite, la 15 a fost sapata fundatia, la una a fost trasata, iar cinci sint in faza initiala, adica zero. Si exemplele pot continua“, a spus Gigel Stirbu.
