Varianta lunga a razboiului

Tarile Asiei Centrale postsovietice intra tot mai mult in sfera de interes a SUA, avind in vedere ca Afganistanul pare sa ramina pentru multa vreme principala tinta a coalitiei mondiale antiteroriste. La sfirsitul lunii octombrie, Uzbekistanul a fost vizitat de seful Comandamentului central al fortelor terestre americane. Surse rusesti, citate de cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, considera ca o asemenea prezenta la Taskent are drept scop coordonarea planurilor de atac al fortelor afgane antitalibane, conduse de Dustum, asupra localitatii Mazar-Sharif.

Recentele afirmatii ale ministrului american al apararii, Donald Rumsfeld, potrivit carora succesele Pentagonului in campania aeriana impotriva talibanilor au fost cam supradimensionate, precum si ezitarile aceluiasi sef al Pentagonului de a da raspunsuri mai clare referitoare la implicarea masiva a fortelor terestre in Afganistan ar fi o recunoastere indirecta a intentiilor Washingtonului de a incepe o operatiune militara terestra.

Amplasarea unor obiective militare americane ale SUA in zone relativ sigure chiar pe teritoriul Afganistanului ar fi una dintre cele mai bune solutii pe care le-ar putea lua Pentagonul inaintea declansarii unei operatiuni terestre. Trebuie luat in considerare, chiar si pentru SUA, factorul material. Actiunile de bombardament ale aviatiei tactice, cu decolare de pe puntile portavioanelor, si cele ale bombardierelor grele care ajung deasupra Afganistanului sint foarte costisitoare. Ultimele aprecieri arata ca, numai pina acum, in razboiul cu talibanii, SUA au cheltuit 13 miliarde de dolari.

Analistii de la Washington mai stiu, de asemenea, ca orice baza militara americana creata pe termen lung, chiar pe teritoriul afgan, implica si anumite riscuri. In primul rind, considera Nezavisimaia Gazeta, acest fapt ar deranja multe tari (Rusia, China, Iranul si India), care au propriile lor interese in Afganistan. In al doilea rind, acesta ar fi un semn clar ca Statele Unite ale Americii s-ar putea implica intr-un razboi de lunga durata. Si in al treilea rind, si cel mai important acum, este faptul ca pentru crearea unor baze militare americane trebuie mai intii securizat teritoriul pe care va fi instalata baza.

In planurile Washingtonului, Mazar-Sharif ar trebui sa devina principala baza militara a SUA in Asia Centrala. Deocamdata, americanii isi aduc elicopterele si tehnica de lupta in Uzbekistan. Aeroportul uzbek Hanabad a devenit primul cap de pod al Pentagonului, de unde vor fi redislocate in Afganistan materialele de aprovizionare si tehnica de lupta pentru operatiunea terestra. Americanilor le sta la dispozitie si potentialul uzbek de resurse naturale. Aprovizionarea cu combustibil pentru bombardierele strategice este doar inceputul unor importante contracte privind livrarea de combustibil uzbek Pentagonului. Se pare, noteaza ziarul moscovit, ca Rusia intimpina mai multe dificultati in problemele aprovizionarii trupelor sale din Tadjikistan, unde, pentru fortele militare ale generalului Fahim, motorina este transportata cu cisternele.

Mai mult, se spune ca Pentagonul a convenit deja cu Uzbekistanul ca, dupa cucerirea orasului Mazar-Sharif, aceasta localitate ar putea fi legata de Termez printr-o conducta de combustibil, pentru aprovizionarea neintrerupta a aviatiei tactice si elicopterelor americane de lupta. Desigur, realizarea acestor planuri necesita concentrare de forte si timp. Deocamdata, se poate vorbi doar de capete de pod pentru crearea de baze militare americane in Afganistan. Finalizarea acestor planuri depinde in mare masura de adevarata putere a coalitiei antitalibane. Pentru urgentarea lor, SUA isi concentreaza atentia spre consolidarea sprijinului pentru Alianta Nordului, intensificind loviturile aeriene asupra pozitiilor talibane.

Expertii militari afirma ca actiunile militare terestre de anvergura nu pot fi lansate, atit timp cit in Afganistan nu va exista o puternica infrastructura la dispozitia Pentagonului. Se are in vedere ca razboiul din Afganistan nu poate fi comparat cu actiunea militara din 1999 a NATO din Kosovo. Analistii de presa americani si britanici recunosc ca razboiul din Afganistan este total diferit. Talibanii nu conduc in tara lor un guvern capabil sa ordone retragerea trupelor, deoarece ultimul cuvint il au comandantii locali, de front. Nu trebuie sa se uite ca Afganistanul se afla intr-un razboi civil de mai bine de 20 de ani si, chiar daca fortele de opozitie reusesc sa ajunga la putere la Kabul si Kandahar, fortele de rezistenta, care se vor retrage probabil in munti, vor lansa periodic atacuri impotriva viitoarei puteri. In aceste conditii, este si mai greu de spus cind ar putea fi capturat inamicul numarul unu al lumii civilizate, miliardarul saudit Osama bin Laden.