Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Sentinţa de achitare a soţilor Slotea n-a fost încă redactată, însă există persoane care par să ştie deja cum o să motiveze această soluţie judecătorul Laurenţiu Anghel de la Tribunalul Dolj.

Cu trei săptămâni în urmă, informam opinia publică în paginile cotidianului nostru cu privire la soluţia de achitare dată de Tribunalul Dolj în cazul soţilor Ion şi Naziana Slotea şi a contabilei lor, Daciana Brainaş. Cei trei inculpaţi fuseseră trimişi în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Craiova pentru un şir de restituiri ilegale de TVA, ce totalizează peste 3,2 milioane de lei. N-am fi insistat asupra acestui caz, însă, prin două adrese succesive trimise redacţiei noastre, persoane necunoscute încearcă să acrediteze ideea că judecătorul Laurenţiu Anghel – care i-a declarat nevinovaţi pe cei trei – ar fi scris soluţia după dictare, aşa cum ar fi vrut soţii Slotea.

Soţii Slotea, dar cu... fustă

Pe 27 iulie, o persoană necunoscută a venit la redacţia GdS şi a depus un înscris intitulat „Drept la replică“, referitor la articolul „Soţii Slotea, scoşi nevinovaţi“. Nici o instituţie din lume n-ar fi băgat în seamă o asemenea hârtie, semnată indescifrabil şi fără să poarte datele de identificare ale... expeditorului. Pe 11 august, însă, două femei au venit la redacţia ziarului şi au depus la secretariat acelaşi „drept la replică“, fără să se legitimeze, ci doar recomandându-se că ar fi „soţii Slotea“! Nici această adresă n-am fi băgat-o în seamă, dacă n-am fi observat că încearcă să-l discrediteze pe judecătorul care a pronunţat achitarea în dosarul amintit. Mai mult, documentul cu pricina – dacă ar fi fost publicat ca atare - ar fi aruncat o umbră de îndoială inclusiv asupra celor trei inculpaţi din dosar, lăsând să se înţeleagă – subtil, dar suficient de clar - că ar putea influenţa justiţia după bunul lor plac.

Probe sau contraprobe?

Mai întâi, persoana sau persoanele care au întocmit hârtia cu pricina prezintă o serie din probele care ar fi fost în favoarea inculpaţilor. Printre altele, este menţionată „adresa Primăriei din Pieleşti nr. 73453 din 12.07.2005 către IPJ Dolj – Serviciul de Investigarea Fraudelor, din care rezultă că preţul pe metru pătrat tranzacţionat în zonă a fost asemănător cu preţurile practicate de societăţile în cauză“, dar şi „expertiza tehnică de evaluare efectuată în 2006, care confirmă în totalitate că valoarea de piaţă a terenurilor este cea tranzacţionată de către societăţile în cauză“. Astfel s-ar dovedi, chipurile, că afacerea cu terenuri dintre Fulguţă şi soţii Slotea ar fi fost derulată la preţul pieţei, deşi e vorba de un teren cumpărat de la localnici cu 50.500 de lei, ce a ajuns în câteva luni să coste 3.345.940 de lei (de 62 de ori mai scump). Ce nu se spune este că preţurile practicate la terenurile de pe marginea drumului european sunt mult diferite de cele ale terenurilor situate la vreo 5 km de orice drum asfaltat, ca în cazul de faţă, acolo unde poliţiştii şi procurorii au ajuns doar cu tractorul în momentul în care şi-au început ancheta.
Se mai face vorbire în aşa-numitul drept la replică despre sustragerea dintr-un chitanţier a unui bon fiscal, faptă petrecută chiar „în timpul cercetărilor“ - deci de la dosarul aflat în lucru de procurori şi poliţişti – şi care ar fi permis anchetatorilor să-i acuze pe inculpaţi de fals. O asemenea acuzaţie, deosebit de gravă, împotriva procurorilor şi poliţiştilor nu s-a concretizat însă până acum în nici o plângere penală...
Totodată, este amintită drept probă în favoarea soţilor Slotea şi a Dacianei Brainaş o notă de constatare a Curţii de Conturi prin care se arată că în cauză „nu există nici o rambursare ilegală de TVA“. Cum s-ar explica atunci faptul că Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, s-a constituit parte civilă în acest dosar cu peste 3,2 milioane de lei, reprezentând tocmai TVA restituit ilegal?

Atac la judecător

Aşa-zisul drept la replică se încheie însă cu o frază în care este atacat indirect chiar judecătorul care a dat soluţia: „Iată numai o parte din probele avute în vedere de judecător când a pronunţat achitarea“. Stranie afirmaţie, din moment ce motivarea hotărârii de achitare a celor trei inculpaţi nu a fost încă redactată, astfel că nimeni nu are de unde să ştie care sunt probele pe care le-a avut în vedere preşedintele completului de judecată.
„Mi se pare foarte ciudat ca cineva să ştie ce probe am avut eu în vedere atunci când am dat soluţia în dosarul Slotea, din moment ce nu am redactat încă motivarea hotărârii. Nu-mi dau însă seama cine ar dori să lase o asemenea impresie“, a declarat pentru Gazeta de Sud judecătorul Laurenţiu Anghel, care nu a exclus ideea unei încercări de a-l discredita din partea celor care au întocmit respectivul „drept la replică“.
Astfel de încercări de intoxicare a presei există. Cu câteva luni în urmă a fost un document similar care provenea, chipurile, din partea conducerii Spitalului de Urgenţă Craiova. Acum, un alt „drept la replică“ a încercat să discrediteze nu doar un judecător, ci şi trei inculpaţi dintr-un dosar. Cine va fi vizat mâine?