În plină epocă digitală, tastatura şi mouse-ul se pot dovedi arme pe cât de silenţioase, pe atât de periculoase, potrivit focus.it.
În mileniul trei, şi războiul s-a adaptat noilor condiţii şi a evoluat: puştile şi tunurile lasă tot mai mult loc mouse-ului şi tastaturii, mult mai silenţioase, dar la fel de periculoase. În timp ce guvernul îşi organizează primele cyber-trupe, omenirea asistă la cele dintâi lupte digitale adevărate. Până acum au fost fără vărsări de sânge, însă, potrivit analiştilor, consecinţele unui conflict electronic la scară mare ar putea fi comparabile cu cele ale unui război nuclear.
Siberia, iunie 1982: un satelit de supraveghere american a înregistrat o puternică explozie. Unul dintre cele mai importante gazoducte sovietice sărise în aer. Cauza? O eroare a unui sistem de control computerizat, pe care agenţii KGB îl furaseră în Canada. Însă, ceea ce sovieticii nu ştiau era că agenţii CIA modificaseră softul acelui computer ca în interval de câteva luni să mărească peste măsură presiunea gazului din interiorul conductelor. Rezultatul a fost cea mai puternică explozie nonnucleară din istorie şi prima demonstraţie a puterii unei „logic bomb“. 30 de ani mai târziu, Războiul Rece dintre USA şi URSS s-a terminat şi, cel puţin oficial, agenţii secreţi nu „se mai păcălesc“ reciproc.
Catastrofă cibernetică
În acelaşi timp însă, mare parte din ţări îşi încredinţează propria supravieţuire unor sisteme informatice care controlează funcţionarea economiei, a resurselor energetice, a sistemelor de telecomunicaţii, de transport şi de informaţie. Datorită internetului, sunt toate legate între ele într-o unică reţea gigant. În aceste condiţii, care ar putea fi consecinţele unei explozii digitale?
Richard Clarke, responsabil cu antiterorismul digital pentru Casa Albă, prezintă în cea mai recentă carte a sa, „Cyber War“, un scenariu înfricoşător. Un atac digital la scară largă ar putea îngenunchea planeta în mai puţin de 15 minute: sistemele de comunicare civile şi militare ar cădea în câteva secunde, rafinăriile ar exploda şi distribuţia de energie electrică ar fi compromisă aproape în întregime. Lumea finanţelor ar lua-o razna, mijloacele de comunicare în masă ar fi reduse la tăcere, societatea fiind pusă în faţa unei adevărate catastrofe „postnucleare“, iar de aici până la un război civil nu ar mai fi decât un pas. „Şi, ca şi cum nu ar suficient, identitatea atacatorilor ar rămâne necunoscută“, concluzionează Clarke.
Atac informatic
Pentru un atac informat în inima tehnologică a unei naţiuni nu este nevoie de cine ştie ce aparaturi sofisticate: este suficient un stick de memorie de câţiva euro sau o imprimantă echipate adecvat. Au simţit-o pe propria piele specialiştii de la Departamentul de Apărare al Statelor Unite, care între 2008 şi 2009 au depus serioase eforturi pentru a face curăţenie în computerele Centcom, Comandamentul Militar Central, ce au fost atacate de un virus intrat în sistem de la un stick de memorie găsit de un soldat într-un WC public. Din câte se pare, agentul străin care „uitase“ stickul a mizat pe curiozitatea umană şi pe faptul că persoana care l-ar fi descoperit, încălcând şi cele mai elementare reguli de securitate, l-ar fi verificat la propriul calculator. La rândul lor, imprimantele pot fi şi ele periculoase. Este suficient să fie echipate cu un program de câţiva kilobiţi pentru a deveni un periculos cal troian, capabil să infecteze o întreagă reţea de computere, consecinţele fiind greu de imaginat.
Exagerările presei
Nu toată lumea însă este de acord cu aceste teorii. Într-un raport recent al OCSE se menţionează că riscul unui război digital este categoric supraestimat. Peter Sommer şi Ian Brown, specialiştii de la Oxford Internet Institute care au realizat studiul, au explicat că toate aceste atacuri cibernetice din ultima perioadă nu trebuie considerate acte de război, ci mai degrabă sabotaje deloc importante, care au afectat foarte puţine persoane. De asemenea, Sommer şi Brown sunt sceptici în ceea ce priveşte posibilitatea unui adevărat război digital între naţiuni. Consecinţele care rezultă din folosirea unor astfel de arme sunt atât de imprevizibile încât nici o ţară nu se va hazarda să facă primul pas. Să nu uităm însă că la fel s-a spus despre bomba atomică.
