Prostitutia, spune DEX-ul, este fapta (infractionala) comisa de femeia care practica relatii sexuale cu diverse persoane pentru a-si procura mijloacele de existenta. Este cea mai veche meserie din lume, cum se spune, tocmai pentru ca practicarea ei nu a presupus niciodata studii inalte, nici mari investitii. Doar propriul trup. Pus la bataie – in functie de perioada, moda, circumstante, nuri – fie pentru o mincare calda ori citiva firfirei, fie pentru vreun cont in banca si masina in garaj.
In Craiova, ca in oricare alt colt de lume civilizata, prostituatele au existat dintotdeauna. La vedere, „angajate“ in case de toleranta, „singuratice“, gasite prin cunostinte ori facind obiectul unor tranzactii de carne vie, ele au satisfacut dintotdeauna poftele trupesti ale oltenilor. Primele insemnari cu privire la practicile femeilor de moravuri usoare din Cetatea Baniei dateaza din anul 1859, spune Ion Zarzara, director al Directiei Judetene a Arhivelor Nationale, Dolj. Este vorba de un ordin al Ministerului de Interne privind „un neomenos trafic practicat de diferite persoane care, prin felurite tertipuri si promisiuni, insala si femei, si fete din Principatele Unite, pe care le duc la Constantinopol“.
O dare de seama a „Administratiunei Comunale a Orasului Craiova“, din 1885, facea chiar un raport al „privigherii prostitutiunei: In decursul acestui an s-au inscris in registru de prostitutie 115, dintre cari: 79 plecate; bolnave au fost 21 de maladii syphilitice si venerice si toate au fost internate in spital. – Ramin actualmente 36. – Case de prostitutie sunt 11, toate situate in Dorobantia. – Din acestea sunt inchise 5 de D-nu Politai pentru un timp ore-care. – Visitatiunile medicale s-au facut regulat conform regulamentului de doua ori pe saptamina: Mercurea si Sâmbata“.
Romanescu a inchis doua bordeluri intr-un an
Nicolae Romanescu, in 1902, inainta catre Consiliul Comunal un raport asemanator, privind activitatea prostituatelor din Craiova.
„La 1 Ianuarie 1901 s-au aflat inscrise 56 de prostituate. In cursul anului 1901 s-au inscris 72 si au plecat 66, iar la 31 Decembrie 1901 au ramas 58 de prostituate, adeca: 34 prostituate repartisate in 12 bordele si 24 singuratice. Visitarea lor s-a facut de 2 ori pe saptamâna:Miercurea si Sâmbata. La 1 Ianuarie 1902 s-au aflat inscrise 58 de prostituate. De la 1 Ianuarie pâna la 1 Octombrie s-au inscris 36 si au plecat 43, iar la 1 Octombrie 1902 au ramas 51 de prostituate, adica: 27 prostituate repartisate in 10 bordele si 24 singuratice. Visitarea lor se face de doua ori pe saptamina, adeca Miercurea si Vinerea la domiciliurile lor“.
Anii democratiei
Anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial – comunismul – au facut sa dispara din Craiova casele de toleranta, unde, de bine, de rau, „fetele“ erau trecute la condicuta, cu analizele medicale la zi. Putini isi mai aduc aminte acum de Hanul Rosu sau Crucea de Piatra, din Valea Rosie, si aceia abia pe bijbiite, fara sa mai fie siguri pe locatiile de demult, unde barbatii isi luau portia de placere cu doi poli. Prostituatele insa au ramas. Pina in ’90, dosite prin casele nationalizate, traind cu frica avortului in sin. Din ’90, „s-au pus“ iarasi la vedere. Dar nu la adapostul vreunei firme cu felinar rosu, ci „la pod“, in Lapus, „la benzinarie“ – iesirea spre Isalnita si „la turc“ – parcarea tiristilor din Craiovita. Fugarite de politie, cu examenul medical de mult picat. Ori ascunse prin garsoniere, pe dupa anunturi senzuale la rubrica de erotice din ziare.
„Aici stau, de regula, haimanalele, nespalatele. Acosteaza persoanele aflate in trafic, pentru sume derizorii, dar care sa le asigure existenta. Majoritatea sint cazuri sociale, fara familii ori cu probleme grave. Nu au pretentii mari, isi desfasoara activitatea prin cabinele de tir. Celelalte, considerate de lux, sint cele care dau anunt telefonic la ziare. Cer preturi mai mari, dar ofera si conditii cit de cit decente“, precizeaza Florian Barbulescu, inspector al Sectiei 3 de Politie Craiova.
