Afacere suspectă cu terenuri lângă Parcul Tineretului din Luncă. Primăria se pregăteşte să cumpere baza sportivă Constructorul, de peste şapte hectare, de la o bătrână de 83 de ani, motivând că vrea să extindă parcul. Ciudăţenia este că femeia doar ce cumpărase respectiva suprafaţă de pământ cu 300.000 de euro în urmă cu şase luni de la nepotul său, Răzvan Ovidiu Ţugui, fiul lui Emil Ţugui, fostul patron al firmei Coremi.
Afacerea pe care o pune la cale Primăria Craiova ridică mari semne de întrebare. Suspiciunile încep chiar de la intenţia de a cumpăra teren aflat la o aruncătură de băţ de groapa de gunoi de la Mofleni. În proiectul de hotărâre de consiliu, iniţiat de primarul Antonie Solomon, ce va fi supus mâine aprobării consilierilor locali, se spune că Gherghina Raymonda-Rosalia şi-a exprimat intenţia de a vinde municipalităţii baza Constructorul printr-o adresă din 16 decembrie 2009. Potrivit raportului care însoţeşte proiectul de hotărâre, pe cele şapte hectare de teren se găsesc mai multe construcţii, staţii de pompare, două bazine de înot, inclusiv un teren de fotbal. „Prin achiziţionarea acestei proprietăţi (…) vor fi suplimentate activităţile de agrement, recreere, sport, turism ce sunt urmărite a fi create în cadrul Parcului Tineretului“, îşi motivează primăria intenţia de cumpărare.
Întrebări fără răspuns
Prima. De ce vrea primăria să extindă Parcul Tineretului către groapa de gunoi? Surse din primărie au precizat că scopul cumpărării terenului ar fi extinderea parcului acvatic acoperit, în valoare de 18 milioane de euro. Numai că primăria a scos deja la licitaţie proiectul parcului, iar fondurile europene cu care va fi susţinut proiectul au fost aprobate pe o anumită suprafaţă de teren care nu o include, evident, pe cea propusă spre cumpărare.
A doua. De ce vrea să vândă Gherghina Raymonda-Rosalia terenul la doar şase luni după ce l-a cumpărat cu 300.000 de euro? Şi a treia. De unde a avut o femeie de 83 de ani o sumă uriaşă şi pentru un om de afaceri, darămite pentru o pensionară care trăieşte într-o garsonieră de 39 de metri pătraţi?
A patra. De ce a vândut Răzvan Ţugui terenul unei bătrâne şi nu direct Primăriei Craiova, care, iată, este gata să sară cu banul pe oricine îi propune să cumpere teren? Am încercat să vorbim cu cei implicaţi în tranzacţie, dar, în loc să ne lămurească, mai mult au sporit misterul şi din cauza faptului că spusele lor se bat cap în cap.
Bunica-minune
Pentru început trebuie spus că Răzvan Ţugui i-a vândut bunicii lui cele şapte hectare de teren şi acareturile de pe el pe 17 iunie 2009. Conform contractului de vânzare-cumpărare, Răzvan Ţugui a dobândit baza sportivă printr-o convenţie de dare în plată, ceea ce înseamnă că, în locul unor bani pe care îi avea de recuperat, a acceptat să primească terenul. Revenind, în contract se precizează că Răzvan a primit de la Raymonda-Rosalia 250.000 de euro în tranşe începând cu luna decembrie 2008, iar diferenţa de 50.000 de euro – chiar în ziua autentificării contractului la notarul Papa Eugenia. Avocatul care a redactat contractul este Diana Călin, avocată stagiară la acea vreme la cabinetul avocatului Dragoş Ghinescu din Craiova. La şase luni de la data cumpărării, bătrâna s-a hotărât brusc să vândă primăriei, care a şi acceptat pe loc. Pe câţi bani nu se ştie încă, deoarece, dacă proiectul de achiziţionare a bazei va trece de consilierii locali, va fi înfiinţată o comisie de evaluare care va stabili valoarea reală a terenului.
Declaraţii contradictorii
Contactat telefonic, Răzvan Ţugui s-a arătat surprins că femeia căreia îi vânduse terenul vrea să-l vândă mai departe. Nu a suflat o vorbă că este vorba despre bunica sa, ba chiar a spus că este o străină şi că nu mai ştie nimic de ea. „Vrea să vândă? Zău? Eu nu am mai vorbit cu aia. E străină, eu cred că e italiancă, a venit cu un nepot, văr, nu ştiu ce era. Nu ştii cu cât îl vinde?“, a întrebat Răzvan Ţugui, care a precizat că nu poate fi vorba de o sumă mare, deoarece „valoarea terenului este slabă“. Aceasta a fost singura discuţie cu Răzvan, deoarece, deşi s-a oferit să ne dea detalii mai târziu, nu a mai răspuns la telefon. Convorbirea cu Gherghina Raymonda-Rosalia a fost însă suculentă. Mai întâi am încercat să stăm de vorbă cu ea faţă în faţă, dar nu ne-a deschis uşa, spunând că nu se simte bine şi că să o sunăm la telefon. Ceea ce am şi făcut. La început, proprietara de 83 de ani a bazei sportive Constructorul a spus că nu poate spune preţul la care vrea să vândă. „Aşteptaţi un pic, că trebuie să mă consult un pic şi vă spun după aceea“, a declarat ea telefonic. „Într-adevăr, mă reprezintă un nepot. Trebuie să-l caut pe el mai întâi. Cum să nu vă spun numele lui: Răzvan Ovidiu Ţugui“, a mai spus bunica lui. Apoi au început contradicţiile. Referindu-se la teren, Gherghina a spus că nu l-a cumpărat. „Nu l-am cumpărat. E al meu (terenul – n.r.) de foarte mult timp, dar l-am delegat pe el (nepotul – n.r.) să facă treaba asta pentru mine. Vă deranjează cu ceva că l-am cumpărat de la nepotul meu?“. După câteva ore, Gherghina Raymonda-Rosalia s-a răzgândit. Răzvan Ţugui nu mai este nepotul ei. „Ce, trebuia să vă spun dumneavoastră, dacă nu vă cunoşteam? V-am spus un lucru care nu este corect. Răzvan Ţugui nu este nepotul meu“, a afirmat bunica, apoi a continuat contradicţiile. „Nu eu am cumpărat, ci doar am semnat. Soţul meu a făcut asta, dar a decedat între timp“, a spus Gherghina, care a avansat şi o sumă la care ar fi dispusă să vândă. „Eu am mai făcut o ofertă şi în altă parte. Preţul rămâne la cât mi se oferă“, a spus ea. Apoi a continuat, întrebată dacă 200.000 de euro îi convin. „Păi dacă rămâne este bine. Sunt multe persoane care se bat pe locurile acelea. Un oarecare domn din Craiova mi-a oferit cam 250 de euro pe metrul pătrat. Trebuie să înţelegeţi şi dumneavoastră socoteala, chiar dacă am 75 de ani (83 de ani-n.r.)“. La un calcul simplu rezultă că bunica mare proprietară de pământ vrea să obţină pe cele şapte hectare nu mai puţin de 17,5 milioane de euro. Că a învăţat-o cineva sau că fabulează rămâne de văzut. La fel de interesantă este şi suma pe care va fi primăria dispusă să o plătească. Şi mai ales în contul cui vor intra banii în realitate.
