20 de procurori şi judecători riscă să fie excluşi din magistratură, după ce CNSAS a descoperit că aceştia ori au colaborat cu Securitatea, ori au fost angajaţi ai acestei structuri.
Din totalul celor 25 de magistraţi aflaţi pe lista CNSAS – 23 de actuali şi foşti magistraţi cu dosare de colaborator şi doi care ar fi fost angajaţi ai Securităţii -, doar cei 20 riscă să fie excluşi din magistratură, deoarece patru dintre ei nu mai lucrează în sistem, fiind pensionaţi, iar al cincilea este decedat.
Cazurile tuturor magistraţilor bănuiţi a fi avut legături cu Securitatea au ajuns la Tribunalul Bucureşti, care urmează să dea un verdict.
Cei doi magistraţi care sunt acuzaţi că ar fi fost angajaţi ai Securităţii sunt Ion Ionescu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), şi Nicolae Popescu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, Vâlcea, potrivit actelor din instanţă.
Judecătorul Ion Ionescu ar fi fost recrutat în 1986 şi ar fi primit funcţia de locotenent în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, se arată în acţiunea depusă în instanţă de CNSAS.
Conform documentului depus la dosar de CNSAS, el dirija activitatea a doi informatori care îi supravegheau pe un fost deţinut politic, pe un legionar şi pe familiile acestora „în scopul susţinerii puterii totalitare comuniste“.
CNSAS îl acuză, în proces, pe judecător că a încălcat dreptul la viaţa privată a celor doi urmăriţi, pentru că a dat dispoziţii pentru supravegherea acestora.
Ei riscă şi începerea urmăririi penale pentru „fals în declaraţii“
Conform dosarelor din arhiva Tribunalului Bucureşti, din procesele în care CNSAS cere confirmarea calităţii de colaboratori a unor magistraţi, 15 se referă la judecători, iar opt, la procurori. Aceştia riscă, pe lângă eliberarea din funcţie, şi începerea urmăririi penale pentru „fals în declaraţii“.
Judecătorii la care fac referire dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) sunt Petru Ciubotariu, preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Iaşi, Marius Cosma Daniel, judecător la Curtea de Apel Braşov, Dan Tabâltoc, judecător la Curtea de Apel Iaşi, Lucian Cristea, judecător la Curtea de Apel Cluj, Eugen Marin, judecător la Curtea de Apel Suceava, Ioan Cozilec, preşedintele Judecătoriei Lugoj, Veronel Aioaniţoaie, fost preşedinte al Judecătoriei Bârlad, actual judecător, Vasile Moş, judecător la Tribunalul Braşov, Valer Covrig, judecător în Bistriţa, Sergiu Lupaşcu, judecător la Judecătoria Bacău şi Pantelimon Chersa, judecător în Caransebeş.
Pe lângă aceştia, mai sunt trei judecători pensionaţi: Florian Murg, fost judecător sindic la Curtea de Apel Oradea, Valentin Nistor, fost judecător la Tribunalul Vaslui, şi Ion Nagy, fost judecător la Carei.
Preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Iaşi, Petru Ciubotariu, îşi pâra consătenii, iar Petru Ciubotariu ar fi colaborat cu Securitatea pentru a-şi da în vileag vecinii din satul natal, Drăguşeni, care erau nemulţumiţi de regimul comunist, se arată în acţiunea depusă în instanţă de CNSAS.
De asemenea, CNSAS precizează că el dădea note informative despre „starea de spirit a membrilor cooperativei din cadrul CAP Drăguşeni“.
Petru Ciubotariu ar fi fost recrutat de Securitate în 1980 şi ar fi primit numele de cod „Spirache“.
Alt posibil colaborator al Securităţii, defunctul Gheorghe Gabrovschi, a fost vicepreşedintele Tribunalului Iaşi.
Totodată, procurorii care ar fi făcut poliţie politică şi care riscă eliberarea din funcţii din magistratură sunt Mihaela Viorica Drexler, procuror detaşat la CSM, Paul Dorin Rădulescu, prim-procuror la Buzău, Constantin Irimiea, procuror la Curtea de Apel Bacău, Ioan Haiduc, procuror la Tribunalul Timiş, Teodor Iordache, procuror în Caraş Severin, Adriana Jeni Ispas, procuror la Tribunalul Mureş, şi Teodoru Bostan, procuror la Judecătoria Buhuşi.
Singurul procuror pensionat este Radu Rădulescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Magistratul Mihaela Viorica Drexler ar fi dat note informative despre zece colegi, pe vremea când era farmacistă. Ea ar fi fost recrutată, pe 18 februarie 1989, de un serviciu din cadrul Inspectoratului Judeţean Constanţa, sub numele conspirativ „Oana“, precizează CNSAS în dosar.
În anul 2003, respectiv în 2005, conform vechii Legi nr. 187/1999, CNSAS dăduse verdicte de colaboratori ai Securităţii pentru Vasile Bădoiu, judecător la Judecătoria Motru, şi pentru Emil Văduva, fost judecător la Judecătoria Băileşti, care, ulterior, a decedat. Prin schimbarea legislaţiei privind CNSAS, deciziile de poliţie politică vor fi date, pe viitor, de instanţă.
CNSAS, 130 de procese pe rol
În total, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii are peste 130 de procese pe rol la Tribunalul Bucureşti, prin care cere instanţei să ateste calitatea unor persoane de colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Dintre acestea, o cincime se referă la magistraţi.
Conform Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor nr. 303/2004, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate trebuie să dea, la începutul fiecărui an, declaraţii pe proprie răspundere potrivit legii penale, prin care să spună dacă au făcut sau nu poliţie politică. „Încălcarea dispoziţiilor privind incompatibilitatea menţionată conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror“, arată legea.
NewsIn
