Obiectivul justiţiei – ridicarea monitorizării

Preşedintele Traian Băsescu a arătat, în cadrul unei declaraţii de presă, că dezbaterea despre justiţie nu trebuie politizată, obiectivul fiind eliminarea monitorizării CE.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri seară că dezbaterea pe marginea raportului de ţară şi a justiţiei nu trebuie politizată, obiectivul fiind ca până în iulie 2009 România să iasă din mecanismul de monitorizare al Comisiei Europene. „Esenţial e să nu politizăm dezbaterea despre raport şi despre justiţie. Din păcate, aproape toate intervenţiile făcute de politicieni, după apariţia raportului, nu au arătat decât o îndârjire în a politiza realităţile“, a afirmat şeful statului.

Un nou raport, în decembrie 2008

Preşedintele a precizat că documentul Comisiei Europene trebuie privit realist, pentru că a nu recunoaşte „adevărurile din el“ duce la „îngroparea“ şansei ca România să scape de eventualitatea unei clauze de salvgardare. Şeful statului a subliniat că a avut discuţii cu CSM, dar şi cu instituţiile cu responsabilităţi în realizarea obligaţiilor asumate de Bucureşti faţă de Bruxelles, respectiv procurorul general, ministrul justiţiei, structuri ale ministerului de interne, ale ANI, iar singurul mesaj a fost de îmbunătăţire a activităţii până în 2009. „Să ne propunem ca obiectiv încetarea monitorizării României pe justiţie în iulie 2009“, a cerut şeful statului.

Şeful statului a menţionat că nici unul dintre reprezentanţii instituţiilor menţionate nu a spus că nu este de acord cu acest obiectiv, dar a atras atenţia că măsurile trebuie prevăzute în timp, astfel încât să nu existe o pauză în cursul acestui an, pe motiv că este unul electoral. El a atras atenţia că, încă de la raportul care va fi prezentat în decembrie 2008, trebuie să fie sesizate îmbunătăţiri, pentru ca raportul din iulie 2009 să fie unul care să propună încetarea monitorizării, deoarece altfel alternativele sunt „sumbre“.

Bilă albă pentru DNA

Potrivit lui Băsescu, raportul Comisiei Europene pe justiţie este „echilibrat“ şi „surprinde cu exactitate“ domeniile în care România a înregistrat un progres, precum şi pe cele în care nu şi-a respectat angajamentele în momentul semnării Tratatului de aderare în UE.

Băsescu a făcut o trecere în revistă a celor patru obligaţii asumate de România şi de reflectarea lor în raportul Comisiei Europene. Preşedintele s-a referit la creşterea nivelului de transparentizare în activitatea CSM, zonă în care „raportul constată că nu s-a întâmplat mai nimic“. Şeful statului a subliniat că CSM are responsabilitatea de a creşte nivelul de transparenţă a acţiunilor în justiţie şi a propriei activităţi a Consiliului, legate de seriozitatea sancţiunilor aplicate magistraţilor care nu respectă legea, transparenţa în promovări, în aprecierea magistraţilor.

Traian Băsescu s-a referit şi la ANI, un alt obiectiv din justiţie, despre care raportul notează că, deşi instituţia a fost creată, ea trebuie şi pusă în funcţiune, motiv pentru care se va continua monitorizarea.

Bilă neagră pentru politicieni

La capitolul lupta anticorupţie, Băsescu a precizat că, în raportul CE, există o parte pozitivă, care vizează DNA şi ministerul public, dar şi o parte negativă, care vizează acţiunile parlamentului şi ale politicienilor. În acest context, preşedintele a solicitat presei să analizeze şi documentul-suport al raportului, „un document tehnic“, care precizează că numărul şi profilul noilor investigaţii iniţiate de DNA duc spre o „evoluţie pozitivă a investigaţiilor imparţiale în cazurile de înaltă corupţie“.

Preşedintele a comentat că, spre deosebire de politicienii români şi de o parte a presei, Comisia Europeană „nu poate fi păcălită“ că DNA ar lucra la comandă. În context, şeful statului a precizat din nou că parlamentul este o structură de politizare.

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei din administraţia locală, Băsescu a subliniat că raportul CE constată progrese, dar şi invită „la mai multă incisivitate“.