După victoria repurtată deja zilele trecute, prin neoferirea statutului de ţări candidate la NATO pentru Ucraina şi Georgia, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dovedit în faţa membrilor Alianţei că are un cuvânt de spus.
Ultima zi a celui mai mare summit din istoria NATO, organizat în această săptămână la Bucureşti, a fost deosebit de importantă, fiind dedicată consiliilor NATO-Ucraina şi NATO-Rusia. A fost ziua în care Rusia şi-a exprimat punctul de vedere, prin vocea preşedintelui Vladimir Putin, şi a fost ascultată cu mare atenţie de liderii ţărilor membre NATO şi nu doar de ei.
NATO – „o ameninţare directă“
Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat mulţumit de reuniunea sa de adio cu liderii NATO, dar a spus că planurile de extindere ale Alianţei ar putea deveni o ameninţare directă pentru Rusia. „Sunt mulţumit în mare de discuţiile pe care le-am avut. Au fost constructive“, a spus Putin, într-o conferinţă de presă ce a urmat celor 90 de minute de discuţii cu preşedintele american şi cu alţi lideri din NATO. Dar Putin şi-a reiterat vechile îngrijorări privind extinderea NATO spre est şi a spus că Moscova va considera apariţia unui bloc militar puternic la graniţele sale „o ameninţare directă“.
În privinţa scutului antirachetă, Vladimir Putin s-a arătat mulţumit că Statele Unite au ascultat îngrijorările Rusiei. „Pozitiv este faptul că îngrijorările noastre legate de asigurarea propriei securităţi au fost ascultate“, a spus Putin la conferinţa de presă. „Vizita în Rusia a secretarului american al apărării, Robert Gates, şi a secretarului de stat Condoleezza Rice a arătat că partenerii noştri americani se gândesc la măsuri pentru sporirea încrederii şi a transparenţei, iar această activitate va continua“, a spus Putin.
Pe de altă parte, preşedintele rus a pledat în faţa liderilor NATO pentru scoaterea Iranului din izolare. „Nimeni nu poate gândi la modul serios că Iranul ar îndrăzni să atace Statele Unite“, le-a spus Putin liderilor NATO, potrivit unei surse diplomatice ruse citate de NewsIn. „În loc să punem la colţ Iranul, ar fi mult mai inteligent să reflectăm împreună la modul în care să-l ajutăm să devină mai previzibil şi mai transparent“, a adăugat preşedintele rus.
Nici progrese, nici ciocniri
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a concluzionat ieri că discuţiile cu preşedintele rus, Vladimir Putin, au fost „pozitive, sincere şi deschise“, fără a se înregistra însă nici progrese semnificative, dar nici o „ciocnire“ a viziunilor celor două părţi în ceea ce priveşte extinderea Alianţei.
Singura realizare palpabilă pe care secretarul general a putut să o prezinte a fost semnarea acordului privind lupta împotriva terorismului în Afganistan. Tema scutului antirachetă nu a fost abordată în detaliu, discuţia purtându-se doar în termeni generali, despre arhitectura sistemului de apărare împotriva ameninţărilor balistice, a susţinut secretarul general al NATO. Discuţia pe această temă va fi aprofundată la Soci, între George W. Bush şi Vladimir Putin.
Cât priveşte Kosovo, secretarul general al NATO a menţionat doar că nu există un dezacord cu Rusia privind forţele KFOR de pe teritoriul kosovar, care vor continua să se afle acolo în baza Rezoluţiei nr. 1.244. „NATO nu are nimic de-a face cu recunoaşterea statelor, chestiunea aceasta nu ne priveşte ca Alianţă“, a precizat secretarul general al NATO.
Vizită în premieră
După ce multă vreme vizita sa a stat sub semnul incertitudinii, Vladimir Putin a ajuns la Bucureşti joi seară. El este primul preşedinte rus care vine în România după 1990. După intervenţia în cadrul summit-ului NATO la Bucureşti, acesta va pleca la Soci, unde va avea o rundă de discuţii separate cu George W. Bush.
