« Alte articole din categoria Actualitate

Versiunea pentru tiparire
Marimea textului:

Monopolul de stat a fost înlocuit, în numele capitalismului, cu monopolul privat. Rezultatul? În loc de economie funcÅ£ională avem o economie păguboasă.
Am în faţă două comunicate. Unul din data de 28 decembrie, iar altul din 31 decembrie. Ambele sunt semnate de Petrom - cea mai mare companie românească (deÅ£inută în proporÅ£ie de 51% de OMV) de petrol ÅŸi gaze. Cele două comunicate îmi aduc o certitudine: economia românească este departe de a fi „funcÅ£ională“, cu larga cârdăşie a instituÅ£iilor statului. FuncÅ£ionalitatea economiei este o făcătură, o falsitate. Monopolul de stat a fost înlocuit, în numele capitalismului, cu monopolul privat. Rezultatul? În loc de economie funcÅ£ională, avem o economie păguboasă.CunoaÅŸteÅ£i bine cât de mult m-am revoltat atunci când, pe tendinÅ£a de apreciere a leului, în Codul Fiscal s-a introdus o măsură care „lega“ cursul accizelor pentru carburanÅ£i la nivelul de la 1 octombrie al precedentului an fiscal? MotivaÅ£ia Ministerului FinanÅ£elor? „AÅŸa ne cere Uniunea Europeană“. Sincer, de mai bine de un an, deÅŸi am solicitat în numeroase rânduri acea reglementare a legislaÅ£iei europene (acquis-ul comunitar), nu am obÅ£inut-o. Åži atunci, ca ÅŸi acum, am înclinat să cred că este vorba doar despre o recomandare, pentru ca veniturile bugetului de stat să aibă o anumită predictibilitate. Dar care a fost rezultatul? Un impozit ascuns. O taxă pe aprecierea leului, care făcea ca, indiferent de cât de mult se aprecia moneda naÅ£ională, în interesul consumatorilor, un procent mai mare din preÅ£ul litrului de benzină să ajungă la stat, sub formă de acciză. Câte puÅ£in de la mulÅ£i.
De la 1 ianuarie 2008, benzina şi motorina ar fi trebuit să se ieftinească
Doar că tot ceea ce se duce în sus trebuie să se ducă ÅŸi în jos la un moment dat, iar, după cum spune guvernatorul BNR, apare riscul de over-shooting (pieÅ£ele riscă să exagereze revenirea). AÅŸa s-a întâmplat ÅŸi cu leul. După ce s-a apreciat în primele ÅŸase luni cu aproape 7,5 la sută (ceea ce ar fi trebuit să conducă la ieftinirea, printre altele, a carburanÅ£ilor, dacă nu ar fi fost acea reglementare privind accizele), în următoarele ÅŸase luni, leul a cunoscut o depreciere nemaiîntâlnită din anii cu inflaÅ£ie majoră. Din 2 iulie ÅŸi până la 31 decembrie, leul s-a depreciat cu 16%. O parte din această depreciere ar fi trebuit să se întoarcă la consumatori, prin ieftinirea carburanÅ£ilor. De ce? Pentru că la 1 octombrie 2007, cursul euro-leu, în funcÅ£ie de care se calculează accizele, a fost de 3,3515 lei, iar în urmă cu un an era de 3,5334 lei. Adică un euro mai slab cu 18,19 bani, sau un leu întărit cu 5,8%. Potrivit legii, de la 1 ianuarie 2008, acciza din carburanÅ£i trebuia să scadă cu aproape 6%, ceea ce ar fi condus la o ieftinire a benzinei ÅŸi a motorinei.
Abuz de poziţie dominantă
Am dreptul, în calitate de consumator, să sesizez Consiliul ConcurenÅ£ei în privinÅ£a a ceea ce legea concurenÅ£ei numeÅŸte „abuz de poziÅ£ie dominantă“. Åži am dreptul, în calitate de cetăţean al României, să mă întreb de ce companiile petroliere au scumpit în lanÅ£ produsele petroliere până când Å£iÅ£eiul a ajuns la maximul istoric de 99,24 dolari pe baril, iar când preÅ£ul a coborât ÅŸi la 90, ÅŸi la 92, ÅŸi la 95 de dolari pe baril, nu numai că nu au fost anunÅ£ate ieftiniri, dar, culmea, au fost introduse noi scumpiri. Am dreptul să suspectez că aceste majorări consecutive au fost făcute tocmai cu scopul ca de la 1 ianuarie 2008, când, potrivit legii, carburanÅ£ii ar fi trebuit să fie mai ieftini, companiile petroliere să scadă de fapt dintr-un plus de profit, anunÅ£at anterior, ÅŸi nu neapărat fundamentat economic, ci pe baza unui abuz de poziÅ£ie dominantă. Eu am aceste drepturi, dar Consiliul ConcurenÅ£ei are obligaÅ£ia să îmi spună că mă înÅŸel, sau, dacă nu, să ia măsuri împotriva companiilor petroliere.
Scumpim ca să avem de unde ieftini
Dar cel mai amuzant, dacă nu ar fi trist, episodul telenovelei „scumpim ca să avem de unde ieftini“ se regăseÅŸte în cele două comunicate amintite mai sus. Cel din 28 decembrie ÅŸi cel din 31 decembrie. Unul anunÅ£a că, începând din 29 decembrie, carburanÅ£ii se scumpesc cu ÅŸapte până la nouă bani pe litru. Celălalt anunÅ£a că benzinele se ieftinesc cu ÅŸapte bani pe litru, iar motorinele se mai scumpesc cu trei bani pe litru. Am dreptul să am dubii legate de această scumpire care a durat doar trei zile? Am dreptul să suspectez că acest ultim episod a fost, de fapt, o majorare dubioasă de preÅ£, tocmai ca atunci când, potrivit legii, preÅ£urile ar fi trebuit să scadă, de fapt, să nu se întâmple nimic? Eu zic că am acest drept. În calitate de cetăţean al României. La fel cum am avut dreptul în noiembrie 2006 să avertizez că majorarea preÅ£ului la gaze cu 17% este o concesie făcută de Autoritatea de Reglementare în domeniul gazelor, pentru companiile producătoare de gaze naturale, în beneficiul lor, dar ÅŸi al guvernului, ÅŸi al aÅŸa-zisei inflaÅ£ii etc.
Consiliul Concurenţei acceptă
Vă aduc aminte că atunci, brusc, printr-o presiune din partea companiilor producătoare de gaze, preÅ£urile au fost majorate. Printre altele, chiar pentru a fi ajutată inflaÅ£ia din anul 2007 să fie mică. (Scumpirea gazelor, care ar fi trebuit să se întâmple în 2007, a fost translatată ÅŸi cuantificată în inflaÅ£ia din 2006, unde mai era loc până la Å£intă). Chiar ÅŸi aÅŸa, Å£inta de inflaÅ£ie din 2007 a fost ratată. Åži atunci, am dreptul să semnalez că astfel de distorsiuni ale pieÅ£ei se întâmplă din nou. Principalul vinovat, din punctul meu de vedere? Consiliul ConcurenÅ£ei, care acceptă astfel de distorsiuni.Am dreptul să bănuiesc că, în cele trei zile de carburanÅ£i mai scumpi, nici măcar nu s-au epuizat stocurile companiei petroliere (intrate la alt preÅ£ contabil), iar că scumpirea urmată de ieftinire a fost o modalitate contrară Legii concurenÅ£ei pentru o majorare imorală ÅŸi suspectă de nelegalitate a profitului companiilor. Åži atunci, mă întreb, nu vede Consiliul ConcurenÅ£ei treaba asta?
Sunt două posibile răspunsuri: fie nu le vede, fie e de acord cu ele. Ambele variante sunt rele.
Supraveghetorul naţional e orb sau face pe orbul
De curiozitate, am vrut să văd câte investigaÅ£ii a deschis în 2007 acest organism vital pentru o economie de piaţă funcÅ£ională. Potrivit site-ului propriu, cifra este sumbră: ÅŸapte. Într-un domeniu în care în ţările Uniunii Europene, măcar ÅŸapte investigaÅ£ii sunt deschise în fiecare zi din cele 365 ale anului. Poate a fost un accident. Dar ÅŸtiÅ£i câte investigaÅ£ii a deschis în ultimii trei ani acest Consiliu? Ei bine, 22. Iar una, din 8 septembrie 2005 (mai veche de doi ani), se referea fix la „posibila încălcare a Legii concurenÅ£ei de către societăţile din piaÅ£a petrolului“. Au trecut doi ani ÅŸi nici un semn.Am dreptul să cred că abuzul de poziÅ£ie dominantă s-a manifestat flagrant în aceÅŸti doi ani? Am. Iar cele două comunicate îmi întăresc această credinţă. Åži mă întreb atunci: în calitate de consumator, după ce am fost păgubit prin „privatizarea profiturilor ÅŸi naÅ£ionalizarea pierderilor“, cât mai trebuie să mergem după această reÅ£etă?
Uniunea Europeană vede şi amendează
Există însă ÅŸi o veste bună: apartenenÅ£a la Uniunea Europeană ne face să respectăm legislaÅ£ia Uniunii. Iar dacă supraveghetorul naÅ£ional e orb sau face pe orbul, cel european nu e miop. Åži am convingerea că, foarte curând, vederea ascuÅ£ită a instituÅ£iei care supraveghează respectarea concurenÅ£ei în Europa va bate ÅŸi în România. Åži va bate bine. Pentru că, spre deosebire de „ai noÅŸtri“, ei văd abuzul. Văd ÅŸi îl amendează.