Anumite prevederi din Legea achiziţiilor publice permit autorităţilor publice să jongleze cu banii şi să-i împartă cum doresc ele. Deşi se vorbeşte de economii şi de cheltuirea cu cap a fondurilor publice, portiţe bine ticluite din lege fac ca preţurile de achiziţie să nu fie cele mai bune sau ca firme fără experienţă să câştige contracte grase.
GdS v-a prezentat acum câteva săptămâni situaţia de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ Dolj, unde conducerea a profitat de o prevedere din legislaţia achiziţiilor publice care i-a permis să cumpere direct, fără licitaţie publică, televizoare, laptopuri, aparate foto şi alte obiecte de 170.000 de lei. Nu discutăm aici de oportunitatea acestor achiziţii, ci de metoda folosită. Este un principiu lesne de înţeles că vrei să cumperi cel mai bun produs la cel mai mic preţ, principiu pe care îl aplicăm fiecare dintre noi atunci când mergem la piaţă, de exemplu. În cazul bibliotecii, preţul obţinut ar fi fost mai mic, datorită concurenţei dintre firme.
Astăzi vă vom prezenta încă un caz de cumpărare directă, prin care peste 60.000 de lei au fost direcţionaţi către o societate comercială, în condiţiile în care biblioteca ar fi putut face economii substanţiale dacă organiza o licitaţie publică. Evident, conducerea bibliotecii a cheltuit banii respectând pragul maxim de 15.000 de euro impus de legislaţie, aşa cum vom vedea în continuare.
Atenţie: se filmează!
În martie anul acesta, biblioteca a semnat un contract denumit „Materiale promoţionale personalizate pentru promovarea imaginii“ cu firma Ramicos Media, mai simplu spus cu societatea care deţine postul Gtv. Obiectul contractului îl constituie filmarea, editarea video, montajul audio-video cu efecte speciale şi inscripţionarea pe suport magnetic DVD. Pentru un singur minut, biblioteca va plăti postului TV 500 de lei, adică 114 euro, la care se adaugă TVA. În total, pentru 130 de minute de filmat, montat şi tot tacâmul, suma plătită se ridică la 14.820 de euro. Dacă ar fi plătit cu 181 de euro în plus, biblioteca ar fi trebuit să organizeze una dintre formele de licitaţie publică. În schimb, a ales meşteşugit această valoare pentru a cumpăra direct serviciile de la cine dorea. Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006 actualizată prevede un prag maxim de 15.000 de euro fără TVA până la care o instituţie publică cheltuieşte banii de capul ei. „Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 de euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ“, scrie în articolul 19.
Am încercat să aflăm de la directorul bibliotecii, Lucian Dindirică, pe ce cheltuieşte mai exact aceşti bani şi de ce nu foloseşte camera video profesională din dotare cumpărată acum două luni, tot direct, pe care a plătit 3.500 de euro. Am aflat că fondurile provin din donaţii în cadrul unui program naţional. „Promovarea bibliotecii se finalizează pe data de 3 mai“, a spus Dindirică. Tot el a explicat că a ales această metodă, deoarece legea îi permite să cumpere direct dacă nu depăşeşte suma de 15.000 de euro. Cosmin Gagiu, patronul Gtv, postul ales de Lucian Dindirică să filmeze şi monteze, a declarat pentru GdS că va munci foarte mult pentru aceşti bani. „E de alergat de o să mă satur. Sunt câteva zeci de localităţi pe unde trebuie să mergem“, a spus el.
Prietenul la licitaţie se cunoaşte
Altă metodă prin care se cheltuiesc bani publici la licitaţii este atribuirea unui contract unei firme fără experienţă sau proaspăt înfiinţată. Deşi în caietele de sarcini se pun condiţii cum ar fi experienţa relevantă sau o anumită cifră de afaceri, contractul poate fi câştigat tocmai de o firmă care nu îndeplineşte aceste criterii, dar garantează „un prieten“ pentru ea. Potrivit articolului 186 din aceeaşi OUG nr. 34/2006, „capacitatea tehnică şi financiară a ofertantului/candidatului poate fi susţinută pentru îndeplinierea unui contract, şi de altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între ofertant şi persoana respectivă“. De asemenea, articolul 190 oferă această posibilitate şi în ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi profesională. Acum închipuiţi-vă că un spital ar trebui dotat cu aparatură medicală de o firmă înfiinţată acum câteva luni, fără un dram de experienţă, dar pentru care garantează altă societate cu experienţă. „Aceasta este legea, noi nu putem să refuzăm ofertele acestor firme“, a declarat vicepreşedintele pe probleme economice al Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Dan Mogoş. Nu întâmplător am adus în discuţie acest exemplu, deoarece CJ tocmai ce a semnat un contract în valoare de 630.000 de lei plus TVA pentru dotarea pavilionului de maternitate – ginecologie al Spitalului din Dăbuleni cu firma Trapco Med, care are sediul social în comuna Călăraşi din Dolj, înfiinţată scriptic anul trecut, dar al cărei contract pentru sediu a fost încheiat acum două luni. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, societatea câştigătoare nu are nici un angajat, deoarece nu a fost luată în evidenţă cu plata vreunei contribuţii sociale aferente salariilor. Firma deţinută de asociatul unic Lăiţă Bucur are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice la care se adaugă aproape tot Codul CAEN. În schimb, contractul semnat cu CJ Dolj se referă la dotarea cu diverse aparate şi produse medicale şi un ecograf. În ciuda insistenţelor GdS, la telefonul de contact al firmei nu a răspuns nimeni. Dacă Trapco Med va putea sau nu să facă faţă contractului va depinde de firma care a susţinut-o la licitaţie, SC Medimpact SRL din Cluj-Napoca. Cum un avantaj nu vine niciodată singur, pe lângă faptul că s-a prezentat singură la licitaţie, Trapco Med va primi şi mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean Dolj. În anunţul de participare, CJ trecuse o sumă estimativă de 579.000 de lei plus TVA, sumă care, de regulă, scade datorită concurenţei dintre firme. De data aceasta suma nu a scăzut, ba, mai mult, a crescut la 630.000 de lei plus TVA. Reprezentanţii CJ au declarat că legislaţia achiziţiilor publice le permite acest lucru. „Cu privire la propunerea financiară, având în vedere că aceasta a fost mai mare decât valoarea estimată (cu 8,84%), în conformitate cu articolul 36, lit. e cu 1 din HG nr. 925/2006, oferta poate fi declarată acceptabilă dacă: preţul fără TVA inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată şi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului (…), respectiv se constată existenţa a cel puţin uneia dintre următoarele situaţii: preţul este cu maximum 10% mai mare decât valoarea estimată (…)“, se arată în răspunsul CJ Dolj. Bani în plus s-au găsit, contractul a fost semnat, mai rămâne să ajungă şi aparatura la timp.
