Prin câteva firme înfiinţate în Bulgaria şi Ungaria s-au derulat tranzacţii fictive cu mărfuri de zeci de milioane de lei, statul fiind păgubit de TVA de peste 16 milioane de lei (patru milioane de euro)
O evaziune fiscală de proporţii a fost descoperită recent în Craiova, având ca obiect livrări fictive intracomunitare. Doi craioveni şi-au deschis firme în Bulgaria şi Ungaria, prin care au derulat tranzacţii fictive cu mărfuri care, chipurile, proveneau din România, potrivit celor declarate de comisarul-şef al Gărzii Financiare (GF) Dolj, Cornel Corcoveanu. Comisarii GF Dolj, care au lucrat la caz timp de şase luni, susţin că marfa pleca de la producătorii doljeni direct către beneficiari, firme de pe tot teritoriul României, fără a ajunge prin Bulgaria sau Ungaria. „Prejudiciul estimat este de 16.242.432 de lei, în sensul că aceia care făceau tranzacţiile fictive au încasat nelegal TVA de 24%, în sumă de aproape patru milioane de euro. Metoda pe care o foloseau administratorii de firme era următoarea: livrau fictiv marfă (zahăr, ulei şi îngrăşăminte chimice) achiziţionată de la opt firme producătoare din Dolj şi din judeţele vecine, cu excepţia îngrăşămintelor chimice, pe care le luau din altă parte. De fapt, marfa nu părăsea ţara, deci nu ajungea în Bulgaria şi Ungaria, ci era vândută tot pe teritoriul ţării. Dosarele administratorilor respectivi sunt deja la DNA“, a explicat Corcoveanu.
Ce i-a dat de gol
Tranzacţiile fictive ar fi fost greu de demonstrat, dacă firmele cu pricina nu făceau greşeli. Potrivit comisarului-şef al Gărzii Financiare, transportarea mărfii de la producători către beneficiari din diverse judeţe se făcea pe baza unor contracte încheiate între societatea din Bulgaria şi cea din Ungaria şi firmele care produceau marfa. Garda a înaintat dosarele penale către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Craiova.
Mirajul firmelor înfiinţate în Bulgaria
La începutul anului aflam că o puzderie de români şi-au deschis firme în Bulgaria datorită impozitelor şi taxelor de acolo mai mici decât în România. Acum aflăm că motivaţia fiscalităţii scăzute a funcţionat doar în cazul unora dintre cetăţenii români cu iniţiative de afaceri pe teritoriul bulgăresc, în timp ce alţii şi-au înfiinţat acolo firmele pentru evaziune fiscală. Directorul Activităţii de Inspecţie Fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu, a precizat că în ultima perioadă au apărut mai multe firme în Bulgaria, înfiinţate de doljeni, prin intermediul cărora se făceau tranzacţii fictive cu bunuri, doar pentru „a-şi scoate“ TVA-ul respectivii deţinători de firme. „Au fost identificate în Bulgaria trei firme aparţinând cetăţenilor români prin care se tranzacţionau fictiv produse alimentare, o societate prin care se făceau livrări fictive de îngrăşăminte chimice şi, mai nou, o firmă prin care se livrau fictiv utilaje agricole. Prin asemenea mecanisme se plimbă doar actele peste graniţă, firmele beneficiind de TVA“, a spus Ioan Filipescu. Odată cu creşterea TVA de la 19 la 24%, tentaţia evazioniştilor a fost şi mai mare.
Cum se poate stopa fenomenul: taxarea inversă
Directorul adjunct al DGFP Dolj susţine că într-un singur mod se poate descuraja comerţul fictiv cu bunuri livrate doar pe acte în spaţiul intracomunitar. „La fel ca în cazul taxării inverse la cereale şi plante tehnice, unde comercianţii nu mai sunt tentaţi să îşi ia TVA-ul pentru că acesta nu se mai facturează, ci se trece taxarea inversă, tot aşa se poate opri şi acest fenomen cu produse alimentare, îngrăşăminte şi altele, dacă Uniunea Europeană acceptă ca, măcar temporar, să avem taxare inversă şi la zahăr, ulei şi alte produse de bază“, a precizat Ioan Filipescu. Taxarea inversă înseamnă că toţi intermediarii de pe traseul comercializării unui produs nu mai au treabă cu TVA-ul, acesta nemaifiind evidenţiat pe factură, ci se trece doar „taxare inversă“. Filipescu mai spune că ar exista şi alte soluţii de descurajare a evazioniştilor: „Cazurile astfel descoperite ar trebui să fie rapid instrumentate, popularizate şi să se recupereze rapid prejudiciul. Aşa ar fi exemple pentru alţii să nu mai facă evaziune“.
