Sindicatele şi patronatele nemulţumite de propunerile făcute de Ministerul Muncii şi-au definivat vineri propunerile de modificare a Codului Muncii. Documentul a fost trimis la guvern, pentru a fi analizat de premierul Emil Boc, împreună cu ceilalţi lideri ai coaliţiei de guvernare.
Potrivit reprezentanţilor sindicatelor, nu au fost făcute propuneri noi. „Doar am revăzut Codul Muncii şi am refăcut textul, ca să fie mai concis. (…) Guvernul dorea o dereglementare serioasă în domeniul angajării şi în domeniul detaşării, concedierii. Asta era problema de fond. Am respins această posibilitate“, a declarat vicepreşedintele BNS, Ion Pisc, citat de NewsIn.
Principalele modificări care apar în Codul Muncii sunt reprezentate de modificarea perioadelor de probă, modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective, modificarea perioadei de preaviz, modificarea contractului pe perioadă determinată.
„Ministerul Muncii a făcut deja o propunere. Sindicatele şi anumite patronate nu au dorit să susţină varianta propusă de noi şi au cerut să vină cu o anumită reformulare. Decizia finală va fi însă a guvernului“, a declarat joi, la Craiova, ministrul muncii, Ioan Nelu Botiş, care a explicat că o parte a echipelor tehnice din zona patronatelor (nouă la număr), care au participat la discuţiile purtate pe tema modificărilor Codului Muncii, au declarat zilele trecute că susţin Codul Muncii în forma prezentată de Ministerul Muncii. Potrivit ministrului muncii, în esenţă, varianta Codului Muncii dată de Minister propune legături mai bune cu directivele europene şi nu este în defavoarea angajatului.
„Deşi s-a insistat foarte mult pe faptul că angajatorul ar fi cel mai avantajat din modificările propuse, şi angajatul are de câştigat. Sunt lucruri pe care noi le garantăm acolo. De exemplu, perioada de probă devine vechime în muncă şi stagiu la contribuţii, ceea ce e un aspect pozitiv“, a precizat ministrul Botiş. În plus, angajatorul ar urma să fie obligat să înregistreze demisia în momentul în care pleacă angajatul. Perioada de angajare pe perioadă determinată creşte de la doi la trei ani.
„Sunt foarte multe proiecte europene care se derulează pe trei ani. Aşa-numitele proiecte strategice, de exemplu, au o perioadă maximă de implementare de trei ani şi în cazul de faţă nu putem face o angajare pentru ele sau cei care sunt în echipa de implementare nu pot fi angajaţi pe perioada determinării unui proiect. Şi noi am propus ca pe această perioadă de trei ani, atunci când se derulează un proiect, să poată exista angajare“, a adăugat ministrul muncii.
„Dacă vrem investitori în România trebuie să creăm facilităţi pentru aceşti investitori“
Acesta a atras atenţia asupra faptului că piaţa muncii la nivel internaţional se schimbă şi prin propunerile pentru Codul Muncii se încearcă adaptarea la acestea şi crearea unei mobilităţi pe piaţa muncii şi o flexibilitate între angajat şi angajator, astfel încât să creeze altă perspectivă pentru piaţa muncii din România.
„Noi avem nevoie de această perspectivă pentru că o economie respiră prin acest tip de mobilitate a pieţei forţei de muncă. Dacă vrem investitori în România, trebuie să creăm facilităţi pentru aceşti investitori. Important este că se creează locuri de muncă“, a spus ministrul
