Parchetul critică modificările legii penale

Procurorii au cerut ca interesul colectiv al societăţii să nu mai fie subordonat interesului personal al infractorilor.

Percheziţie cu avertisment

Procurorii consideră că modificarea Codului de Procedură Penală referitoare la efectuarea percheziţiilor domiciliare face ca, practic, să nu mai poată fi solicitată percheziţia fără avertizarea persoanei care este cercetată, deoarece noile modificări cer procurorului să prezinte instanţei, odată cu cererea de autorizare a percheziţiei, şi un proces-verbal din care să rezulte refuzul predării obiectului sau înscrisului solicitat de organul de urmărire penală. În acest mod, persoana vizată de efectuarea unei percheziţii este prevenită că se află în vizorul organelor de urmărire penală, spun procurorii. În opinia lor, aceste modificări aduse Codului de Procedură Penală ar crea posibilitatea ca persoana în cauză să distrugă sau să ascundă mijloacele de probă. Parchetul precizează că nici o procedură europeană nu prevede condiţia solicitării unei probe în prealabil autorizării percheziţiei şi emiterea autorizaţiei numai în caz de refuz.

Modificarea referitoare la un termen minim de 24 de ore necesare avocatului din oficiu pentru pregătirea apărării este practic o invitaţie adresată învinuiţilor, inculpaţilor şi apărătorilor de rea-credinţă de a tergiversa cauza, se arată în comunicatul Parchetului. Procurorii cred că este posibil ca, în situaţia în care se dispune măsura preventivă a reţinerii faţă de un inculpat, pentru ca termenul de 24 de ore să expire, apărătorul ales nu se prezintă, măsura preventivă expiră, iar inculpatul pleacă liber.

Cine fuge şase luni scapă de dosar

Procurorii sunt de părere că modificarea Codului de Procedură Penală referitoare la limitarea în timp a urmăririi penale la maximum şase luni pentru toate infracţiunile, cu excepţia celor a căror pedeapsă este detenţiunea pe viaţă sau mai mare de 15 ani, când termenul este de un an, va avea cel mai mare impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, tâlhării, violuri), care pot rămâne nepedepsiţi. Potrivit procurorilor, în acest mod se goleşte de conţinut şi instituţia prescripţiei răspunderii penale, reglementată de Codul Penal. Parchetul atrage atenţia asupra faptului că, în condiţiile lipsei acute de procurori, sunt foarte multe dosare a căror urmărire penală este mai veche de şase luni şi care va înceta imediat după intrarea în vigoare a unui asemenea text de lege. În astfel de situaţie se află dosarele în care părţile vătămate, martorii sau făptuitorul sunt plecaţi din ţară sau se solicită comisii rogatorii internaţionale, iar când se împlineşte termenul de şase luni dosarul se închide.

Procurorii critică şi modificările referitoare la autorizarea interceptării şi înregistrării comunicaţiilor, care, în opinia lor, nu fac altceva decât să dovedească inutilitatea probei. Modificările criticate prevăd ca procurorul, atunci când solicită eliberarea unei autorizaţii pentru interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, să prezinte judecătorului, în mod obligatoriu, o copie a rezoluţiei de începere a urmăririi penale. După emiterea rezoluţiei de începere a urmăririi penale, procurorul este obligat să cheme învinuitul şi să îi aducă la cunoştinţă învinuirea. Prin modificările propuse, spun procurorii, învinuitul va şti că este cercetat şi că îi pot fi ascultate convorbirile, astfel că ascultarea convorbirilor devine lipsită de eficienţă.

Paradisul fiscal al parlamentarilor

Reprezentanţii Parchetului spun că altă modificare, cea referitoare la înţelesul noţiunii „consecinţe deosebit de grave“ în sensul de a reprezenta „o pagubă materială mai mare de 30 de milioane lei“ (echivalentul a nouă milioane de euro), ar conduce la transformarea României într-un paradis fiscal şi la încurajarea săvârşirii infracţiunilor de mare criminalitate. Aplicarea acestui articol are impact şi asupra instituţiei prescripţiei răspunderii penale, urmărind înlăturarea răspunderii penale pentru cauzele de macro-criminalitate economico-financiare aflate în curs.