Cea mai mare parte din casele construite de guvern pentru sinistraţii din diferite zone ale Gorjului sunt goale, pentru că beneficiarii acestora refuză să se mute în ele şi trăiesc în continuare în locuinţele afectate de alunecările de teren.
În satele Cojani şi Câmpu Mare au fost construite de guvern 200 de case pentru sinistraţii din localităţile Seciuri, Bustuchin şi Albeni. Conform conducerii Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), zona IV Craiova, la Cojani, din cele 58 de case ridicate, doar zece sunt locuite, în timp ce la Câmpu Mare, din cele 142 de locuinţe construite din fonduri guvernamentale, sinistraţii s-au mutat numai în 54. Casele şi terenurile aferente au fost predate gratuit sinistraţilor.
Mirela Gânda, consilier-şef manager de proiect în cadrul ANL, a spus că locuinţele se pot degarada dacă nu sunt locuite: „Casele au fost construite şi recepţionate. Aceste locuinţe sunt dotate cu sistem termoizolant, iar dacă nu sunt locuite, aerisite şi încălzite, acestea se pot degrada. Au fost reclamate unele deficienţe de către sinistraţi, dar când constructorii au venit să le remedieze nu au putut intra pentru că beneficiarii nu veniseră cu cheile“.
Locuinţele de la Cojani oferă toate condiţiile
Casele de la Cojani, localitate care aparţine de oraşul Târgu Cărbuneşti, au fost dotate chiar cu aparatură electrocasnică, prin intermediul unei fundaţii din Olanda. Primarul oraşului Târgu Cărbuneşti, Cristian Toader, a precizat că sinistraţii au toate condiţiile de locuit şi i-a somat pe aceştia să se mute în noile case: „Şcoala este lângă ei. Au drumuri, iluminat public şi biserică, iar locuinţele sunt dotate cu tot ce au nevoie. Nu sunt motive să nu se mute la Cojani. Gata! Le-am dat destul. Trebuie să vină, să deschidă geamurile şi să dea cu mătura. Cine nu are nevoie de o locuinţă, să renunţe şi să le redistribuim altora“.
Primarul comunei Roşia de Amaradia, Cristinel Faităr, a precizat că o parte dintre sinistraţi sunt manipulaţi: „Sunt două categorii de sinistraţi. Unii nu vor să se mute pentru că nu sunt mulţumiţi de condiţiile de locuit şi nu pot să-şi întemeieze o gospdărie. Reclamă faptul că la Câmpu Mare nu au căi de acces, apă şi iluminat. Alţii sunt manipulaţi de diverşi indivizi, care le spun că, dacă se mută, le vor lua unităţile miniere casele şi terenurile pe care le deţin în zonele afectate. Nimeni nu poate să le ia proprietăţile“. Mai mult decât atât, potrivit primarului, toate locuinţele afectate din Seciuri sunt racordate la energie electrică, iar la unele s-au efectuat chiar şi reparaţii, semn că oamenii nu vor să plece în curând din acestea. Şi drumul din localitate a fost reparat.
La Bustuchin este aceeaşi situaţie. Şi aici au fost afectate de alunecările de teren zeci de familii, care au primit locuinţe la Cojani, însă nimeni nu s-a mutat până acum. „Eu nu am ce să le fac. Nu pot să-i scot din curţile lor. Unii şi-au mai făcut câteva reparaţii“, a spus primarul comunei, Ion Ciocea.
Sinistraţii se plâng că nu pot să-şi facă o gospodărie
Gogu Creţu este unul dintre sinistraţii din Seciuri, care a primit gratis o casă şi un teren de 1.000 mp în localitatea Câmpu Mare.
Acesta nu s-a mutat însă până acum în casa construită de guvern. „Acolo nu pot să-mi întemeiez o gospodărie pe doar 1.000 de metri pătraţi de teren. Eu am 100 de familii de albine, vite şi tractor. Unde să le duc pe toate? La Câmpu Mare nu este apă şi nici drumuri. Nu e nimic acolo. E un fel de staţiune. Acum stau la Seciuri în casa afectată de alunecările de teren. Am mai reparat-o. Sunt ca pe o insulă, pentru că tot terenul din jurul casei s-a afundat. Stau acolo cât ne mai ţine Dumnezeu“.
Sinistraţi afacerişti
Mai există şi altă categorie de sinistraţi. Aceia care vor să profite de pe urma dezastrului. Conform autorităţilor locale, unii sinistraţi vor să-şi vândă locuinţele primite gratis de la guvern. Pot să facă acest lucru după cinci ani de la primirea acestora. „La Seciuri, sunt 20 de cazuri dintr-o sută care doresc să-şi vândă casele. Sunt oameni care au găsit în altă parte să locuiască. Bătrânii au găsit un adăpost la copii sau nu vor să plece din sat, iar urmaşii lor vor să vândă casele“, a spus primarul Cristian Faităr. „Sunt unii care vor să scoată profit din dezastru şi să valorifice locuinţele“, a precizat şi primarul oraşului Târgu Cărbuneşti.
