Orchestra Filarmonicii „Oltenia“ Craiova a susţinut ieri, la ora 19.00, un concert regal, sub bagheta dirijorului Teodor Costin, în Sala „Amza Pellea“ a Teatrului Naţional „Marin Sorescu“. Concertul a fost şi unul aniversar, ca urmare a împlinirii a 60 de ani de existenţă de când Regele Mihai I a promulgat Legea nr. 131, la 17 aprilie 1947, prin care a luat fiinţă Orchestra Filarmonică „Oltenia“. Programul muzical a fost identic cu cel inaugural de acum şase decenii: Uvertura operei „Ruslan şi Ludmila“, de Glinka; Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64, de Mendelssohn-Bartholdy şi Simfonia a III-a în Mi bemol major, op. 55, „Eroica“, de Beethoven. Solist vioară: Florin Croitoru. Concertul a fost onorat de prezenţa Regelui Mihai I şi a Reginei Ana, la invitaţia directorului general al filarmonicii, pianistul Mihai Ungureanu, care a invitat întreaga familie regală. De asemenea, Consiliul Local şi Primăria Craiovei au invitat: preşedintele României, premierul, ministrul culturii, senatori, deputaţi şi multe personalităţi culturale.
La concertul inaugural din aprilie 1947, orchestra a cântat sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, iar violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară de Mendelssohn-Bartholdy. În aceeaşi seară, prima orchestră a interpretat Simfonia a III-a „Eroica“ de Beethoven şi Uvertura la opera „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka. Stagiunea 1947-1948 avea să confere o pronunţată continuitate acestei orchestre, având în componenţă aproximativ 65 de instrumentişti, dintre care 47 erau craioveni. Atunci, conducerea Filarmonicii de Stat „Oltenia“ i-a fost încredinţată lui Gh. Petrescu, principalul animator al vieţii muzicale craiovene. Încă de la început s-a acordat o importanţă deosebită promovării muzicii autohtone. Se cântau lucrări de George Enescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalsky, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu şi alţii.
„Microradiografie“ a Filarmonicii „Oltenia“
În realitate, Filarmonica „Oltenia“, instituţie de prestigiu în peisajul muzical românesc, şi nu numai, a fost fondată în anul 1904. Aceasta a fost reorganizată prin decret regal în 1947. În prezent, activitatea artistică se desfăşoară pe mai multe planuri, cuprinzând Orchestra simfonică, Orchestra de cameră, Corul mixt şi mai multe grupuri camerale. Peste 80 de instrumentişti profesionişti formează Orchestra simfonică. Repertoriul acestui valoros ansamblu cuprinde capodopere ale muzicii simfonice, opere, oratorii, recviemuri, bijuterii muzicale, aranjamente ale unor lucrări de jazz, acoperind o perioadă istorică amplă, din baroc până în zilele noastre. Permanent preocupată de acurateţea interpretărilor, constant apreciată de public şi de critica muzicală, Orchestra simfonică a Filarmonicii „Oltenia“ a fost invitată să susţină concerte pe cele mai importante scene din România şi a efectuat turnee de mare succes în Franţa, Italia, Germania, Olanda, Spania, Elveţia, Gibraltar, ex-Iugoslavia, Bulgaria, Republica Islamică Iran, spaţiul ex-sovietic etc. A fost dirijată de prestigioşi maeştri ai baghetei, precum Alexandr Dmitriev (Rusia), Kurt Adler (Statele Unite), Wolfgang Gröhs (Austria), Carmen Moral (Peru), Ivan Marinov (Bulgaria), André Neve (Belgia), Stanislav Wislocki (Polonia) şi a colaborat cu solişti renumiţi, precum: Pavel Kogan (Rusia), José Manuel Esteban (Spania), Thierry de Brunhoff (Franţa), Weimer Stanley (Statele Unite), Sergiu Comissiona şi exemplele pot continua. Bogatul palmares discografic a fost realizat cu sprijinul caselor de discuri Electrecord – Bucureşti, V. D. Gallo – Lausanne, Doron (Elveţia), R. Z. – Berlin, Disk Makers, Pennsauken, New Jersey (Statele Unite), Technical and Musical Company Arad – România. Orchestra simfonică a susţinut concerte estivale în compania celebrei soprane Katia Ricciarelli, a participat la cursurile internaţionale pentru tinerii dirijori de la Manfredonia, Alessandria (Italia), Corsica (Franţa), la Concursurile Internaţionale (finale cu orchestră) „G. B. Viotti“ – Varallo, „Rodolfo Lipizer“ – Gorizia, „Cittá di Cantu“ – Como, la Festivalul Internaţional „Les Nuits Pianistiques“ Aix-en-Provence şi la festivaluri de operă în Germania şi Italia (Spoleto). Repertoriul este de-a dreptul impresionant, cuprinzând printre altele: Integralele simfoniilor de Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Schumann, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Ceaikovski, Bruckner, Rahmaninov; Mahler – Simfoniile nr. 1, 2 şi 4, 6; Şostakovici – Simfoniile nr. I, V, VIII, IX, Simfonia de cameră; Debussy – Marea, Preludiu la după-amiaza unui faun; Ravel – Bolero; Liszt – Poemele simfonice Preludiile, Orpheus, Tasso, Simfonia Faust; Richard Strauss – Poemele simfonice Don Juan, Aşa grăit-a Zarathustra, Don Quijote, Till Eulenspiegel, Moarte şi transfiguraţie; Stravinski – Pasărea de foc, Ritualul Primăverii, Petruşka etc.
Corala Academică are un repertoriu de peste 1.000 de lucrări
Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia“ din Craiova, unul dintre cele mai valoroase colective artistice de acest gen din ţară, a fost creată în anul 1953. Repertoriul coralei cuprinde cele mai reprezentative compoziţii ale artei renascentiste, baroce, clasice, romantice şi contemporane. Se poate vorbi de un repertoriu imens, ce conţine peste 1.000 de lucrări. Activitatea corului vizează două dimensiuni importante: concerte corale a cappella şi concerte vocal-simfonice. În concerte a cappella sunt prezentate lucrări din toate epocile şi stilurile de creaţie, într-o diversitate şi dificultate tehnică specifică ansamblurilor profesioniste de primă linie. În cadrul concertelor vocal-simfonice se regăsesc capodopere ale literaturii muzicale universale şi româneşti: pasiuni, misse, reviemuri, oratorii, cantate etc.
Ecouri din presa lumii
„Orchestra craioveană s-a dovedit a fi un ansamblu bine echilibrat din punct de vedere sonor“. (Darmstäder Echo)
„Extrem de omogene sunt compartimentele individuale ale orchestrei; un ansamblu de minunată armonie. Este vorba de o importantă orchestră românească, orchestra Filarmonicii din Craiova“. (Rhein-Neckar Zeitung)
„Întreaga orchestră a dovedit un înalt profesionalism“. (Luciano Acocella)
„Seriozitate, interes, muzicalitate, toate au dus la un randament excepţional al orchestrei“. (Erich Bergel)
„Sunt remarcabile calităţile orchestrei care se situează la nivelul celor mai bune colective artistice din ţară“. (Eugen Sârbu)
„Am cântat cu multă plăcere în compania acestei orchestre“. (Silvia Marcovici)
„Craiova este un oraş frumos şi are o orchestră de rang superior“. (Lory Wallfisch)
„La Craiova am cunoscut muzicieni extraordinari, o orchestră şi un cor de primă linie“. (Bruce Polay)
„Remarc întreaga orchestră, care şi-a dăruit toată energia şi atenţia, realizând o interpretare splendidă“. (Vincenzo Balzani)
Dirijorul Teodor Costin: „În regimul comunist, recviemul era interzis“
Maestrul Teodor Costin a debutat în calitate de dirijor de orchestră la Fi!armonica „Moldova“ din Iaşi, în octombrie 1952, iar primul concert la pupitrul Filarmonicii „Oltenia“ l-a prezentat la 9 noiembrie în acelaşi an. A parcurs cursuri de perfecţionare în domeniul dirijatului de orchestră în Statele Unite şi în Anglia. Din ’52 până în ’86 a deţinut postul de prim-dirijor al Filarmonicii craiovene, iar în perioada 1962 – 1986 a deţinut funcţia de director general al aceleiaşi instituţii. Maestrului Teodor Costin i se datorează fondarea Orchestrei de cameră a Filarmonicii „Oltenia“, remarcabilă fiind şi contribuţia sa la înfiinţarea Teatrului Liric din Bănie. Cenzura comunistă n-a ocolit nici muzica, Teodor Costin afirmând că recviemurile erau interzise. Dirijor cu un vast repertoriu simfonic (de la creaţia bachiană – până la Debussy, Enescu, Stravinski, Prokofiev, Şostakovici), abordând şi genul muzicii de operă şi operetă (Răpirea din serai, Trubadurul, Traviata, Madama Butterfly, Ana Lugojana, Lăsaţi-mă să cânt, Sânge vienez, My fair Lady etc.), a condus un număr impresionant de concerte la pupitrul Filarmonicii craiovene, în ţară (împreună cu cele mai prestigioase ansambluri simfonice) şi peste hotare (la Sankt Petersburg, Odesa, Tbilisi, Varna, Skopje, Ostrava, Wroclaw, Lodz, Magdeburg, Bremerhaven, Montpellier, Dijon, Nancy, Bilbao, Sevilla, Salonic, Porto, Havana, Mexico City, Napoli etc.). De asemenea, acesta a colaborat cu solişti de renume din ţară şi din străinătate. A realizat înregistrări valoroase cu Orchestra Filarmonicii „Oltenia“ pentru Radiodifiziunea Română şi pentru Casa de discuri „Electrecord“ (prime audiţii de muzică românească), iar pentru rezultatele profesionale de excepţie ce i-au reflectat întreaga activitate artistică, muzicianul Teodor Costin a fost recompensat cu importante distincţii.
Violonistul Florin Croitoru, un solist fenomenal
Numele violonistului Florin Croitoru reprezintă pentru publicul din ţară şi din străinătate garanţia întâlnirii cu înalta performanţă artistică. Este recunoscut şi aclamat de presa internaţională ca „un solist fenomenal“ cu „o tehnică perfectă“ şi cu „o interpretare de o rară intensitate“ – în urma concertelor susţinute ca solist cu Filarmonica din Viena în aprilie 1994. Practic, valoarea sa de excepţie este confirmată de cucerirea celor 11 premii prestigioase, dintre care se distinge valorosul Premiu I obţinut la Concursul Internaţional de vioară „Fritz Kreisler“ din Viena, în 1992 – recunoscut prin exigenţă. De altfel, este singurul violonist care a adus României acest premiu de notorietate. Prestaţia sa artistică pe scenele de concert de peste Atlantic a contribuit la decizia solistului de a pleca în 1994 în Statele Unite, pentru un an, cu profesorul Victor Danchenko (discipol al celebrului David Oistrah). Începând cu acel an, pe continentul american, Florin Croitoru a susţinut numeroase concerte şi recitaluri pentru radio şi televiziune – evenimente care au entuziasmat publicul din New York, Boston, Philadelphia, Baltimore, Washington etc. Cu fiecare apariţie a sa, i-a cucerit pe iubitorii muzicii, cât şi pe criticii de specialitate din Occident, şi nu numai. Florin Croitoru a susţinut recitaluri în prestigioase săli de concert europene (Théâtre du Châtelet – Paris, Concertgebouw – Amsterdam etc.). De asemenea, celebrul violonist a imprimat live în 1997 un CD, alături de pianistul Samuel Sanders, iar ca o premieră pe plan mondial, se remarcă CD-ul în replică la „Cei trei tenori“, intitulat „Cei trei violonişti“. Imprimat în 1998 la Casa de discuri „ARI – MUSIC“ (Statele Unite), discul reuneşte trei violonişti de înaltă clasă, toţi trei fiind câştigători de premii internaţionale: Emil Israel Chudnovsky (SUA / Rusia), Andrew Haveron (Marea Britanie) şi Florin Croitoru (România). Printre alte înregistrări valoroase ale violonistului Florin Croitoru se înscrie şi imprimarea integralei miniaturilor de Fritz Kreisler, sub auspiciile Casei Radio Bucureşti. Cât priveşte încercarea de a surprinde trăsăturile definitorii ale personalităţii sale se adaugă o autentică vocaţie pedagogică. La numai 30 de ani (în anul 1999) a fost numit lector universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar în 2003, a obţinut titlull de „Doctor in Musica“. Frecvent, violonistul Florin Croitoru este invitat să susţină cursuri de măiestrie artistică în numeroase centre culturale ale lumii.
