Minivacanta de Sarbatori tocmai s-a incheiat, iar craiovenii se pregatesc sa intâmpine o noua perioada bogata in traditii stravechi. Preotii au inceput deja sa bata la usa credinciosilor, sfintindu-le locuintele.
Integrati in Europa de câteva zile, românii s-au apucat sa-si deretice casele pentru a-l primi pe preot cu Iordanul. Pentru majoritatea craiovenilor, „europeni“ cu acte in regula, traditiile stravechi sunt sacre. In Craiova, chiar de ieri, preotii au inceput sa mearga cu Iordanul, adica sa intre in fiecare gospodarie pentru a sfinti cu agheasma oamenii si locuintele. Se spune ca familia a carei locuinta a sfintit-o preotul va fi ferita de rele tot anul. Traditia spune ca nu poti primi insa botezul decât daca ai casa curata si masa plina. Pâna pe 6 ianuarie, toate locuintele craiovenilor trebuie sa primeasca binecuvântarea preotilor si botezul.
Apa sfintita la Boboteaza purifica sufletul
Legat de Boboteaza, traditiile si obiceiurile la români sunt foarte multe, diferite in special in functie de zona din care credinciosul provine. Se spune ca pâna pe 8 ianuarie, dupa Boboteaza si Sfântul Ion, nu este bine sa spalam rufe. In ajunul Bobotezei, fetele nemaritate isi pot visa ursitul, insa nu oricum, ci dupa ce in acea zi au postit, iar seara s-au rugat si si-au pus busoic sfintit sub perna pe care l-au cerut preotilor atunci când acestia au venit sa sfinteasca locuinta si animalele din gospodarie. In ziua de Boboteaza, sfintirea apelor se face cu ajutorul crucii. In localitatile aflate lânga Dunare sau in apropierea unei ape curgatoare, se arunca o cruce mare de lemn in apa, iar cel ce o aduce inapoi este ferit de rele tot anul. Apa sfintita se bea in fiecare dimineata, timp de opt zile, pentru purificarea sufletului. Ce ramâne se foloseste la stropitul pomilor si plantelor care vor da astfel rod mai bun.
Alte traditii de Boboteaza
Traditia spune ca in ziua de Boboteaza este bine sa se manânce piftie si grâu fiert, pentru spor si belsug in casa. Botezul Domnului, dar si ziua Sfântului Ion sunt ultimele sarbatori ale iernii si sunt considerate vestitoarele primaverii si Pastelui.
