Proiectul Codului Muncii, elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, obliga angajatorii sa constituie un fond de garantie pentru plata salariilor, cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual, suma intangibila de catre societate. Fondul trebuie sa fie constituit de angajator prin depunerea intr-un cont bancar a unei sume in valoare de cel putin 5% din fondul lunar de salarii, pina la constituirea integrala a fondului.
Managerii societatilor comerciale, precum si reprezentantii organizatiilor patronale din Romania considera inacceptabila si imposibil de realizat aceasta prevedere.
Fondul de garantare ar bloca in banci cel putin 15 miliarde de dolari
Constituirea unui fond de garantare a salariilor ar bloca in conturi bancare o suma de cel putin 15,4 miliarde de dolari apartinind societatilor comerciale. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, la sfirsitul lunii septembrie existau in Romania 4.551.700 de salariati, iar salariul mediu nominal pe economie era de 4.424.024 de lei.
Calculat la cursul de schimb leu-dolar anuntat ieri de Banca Nationala a Romaniei, salariul mediu reprezinta 141,01 dolari, ceea ce inseamna ca fondul de salarii lunar din Romania se ridica la 641,8 milioane de dolari. Din aceste calcule rezulta ca Fondul de garantare a salariilor ar ajunge, in momentul in care va fi constituit integral, si in conditiile mentinerii nivelurilor de salarizare si de numar de angajati existente in luna septembrie, la suma de 483.254 miliarde de lei (aproximativ 15,4 miliarde de dolari). Suma reprezinta circa 40% din Produsul Intern Brut al Romaniei estimat pentru acest an, si este comparabila cu nivelul arieratelor din economie, evaluat de catre analisti la 400.000-450.000 de miliarde de lei. Volumul fondului ar fi de citeva zeci de ori mai mare decit nivelul cheltuielilor prevazute in bugetul asigurarilor sociale de anul viitor pentru fondul de somaj, care este de 13.834 de miliarde de lei.
Alt efect al acestei reglementari ar fi ca salariile romanilor vor fi garantate cu sume de peste doua ori mai mari decit veniturile bugetare de anul viitor, estimate la 178.860 de miliarde de lei. De asemenea, in cazul in care conturile bancare in care trebuie depuse sumele respective vor apartine bancilor comerciale, activele acestora, estimate, in prezent, la aproximativ zece miliarde de dolari, vor inregistra o crestere spectaculoasa. Suma alocata pentru acest fond ar depasi de peste zece ori capitalizarea Bursei de de Valori. De asemenea, Fondul va fi de peste doua ori mai mare decit masa monetara aflata in circulatie in Romania la sfirsitul lunii septembrie, care insumeaza, potrivit datelor BNR, 235.145 de miliarde de lei.
Adrian Nastase: Varianta actuala nu este definitiva
Varianta actuala a noului cod al muncii nu este definitiva si multe dintre prevederile acestui text vor fi amendate in cadrul dezbaterilor din perioada urmatoare, a declarat ieri premierul Adrian Nastase.
El a aratat ca parlamentul este singura institutie care isi poate asuma responsabilitatea pe un astfel de text. „Sint constient ca multe dintre prevederile acestui cod vor fi amendate in cadrul dezbaterilor. Noi nu consideram ca varianta pe care se lucreaza acum reprezinta o formula definitiva si nu credem ca guvernul poate avea aici cele mai bune raspunsuri, dar exista vointa de a colabora astfel incit noul cod al muncii sa fie o reusita“.
Actul normativ e diferit de normele europene
Ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sirbu, afirma ca fondul de garantare a salariilor, prevazut in proiectul noului cod al muncii, a fost inscris in textul acestui act normativ ca urmare a unei Directive a Consiliului Comunitatii Europene, referitoare la protectia salariatilor.
El a adaugat ca fondul de garantare este o institutie in care angajatorii au obligatia de a-si asigura propriii, salariati contra riscului de neplata a sumelor care le sint datorate in executarea contractului de munca sau ca urmare a incetarii acestuia.
Insa Directiva 80/987 din 1980 a Comunitatii Europene, la care face referire ministrul muncii, vizeaza armonizarea legislatiilor statelor membre si prevede ca acestea trebuie sa asigure protectia angajatilor in situatia in care angajatorii se afla in stare de insolvabilitate.
Reglementarea europeana se refera, in consecinta, doar la cazurile in care „a fost efectuata o cerere de deschidere a unei proceduri judiciare care priveste activele angajatorului pentru satisfacerea solicitarilor comune ale creditorilor“. Reprosindui-se ca articolul referitor la introducerea fondului de garantie este diferit de prevederile directivei europene in materie, ministrul muncii sustine ca, potrivit reglementarilor UE, directivele Consiliului UE devin parte a aquis-ului comunitar, iar statele candidate trebuie sa isi adapteze legislatia nationala.
Managerii firmelor critica propunerea privind fondul de garantie
Managerii societatilor comerciale, precum si reprezentantii organizatiilor patronale din Romania considera inacceptabila si imposibil de realizat prevederea din proiectul legislativ al noului cod al muncii care obliga angajatorii sa constituie un fond de garantie pentru plata salariilor cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual, suma intangibila de catre societate. „Prima responsabilitate a angajatorului este sa-si plateasca salariatii“, a afirmat directorul general al societatii Automobile Dacia SA, Constantin Stroe, care este de parere ca aplicarea unei astfel de masuri nu este la indemina nici unei societati. „Nu vad nici o firma care sa blocheze un fond de o asemenea marime“, a adaugat Constantin Stroe. Spre exemplu, pentru Automobile Dacia, societate cu 22.000 de angajati, constituirea unui fond de salarii conform prevederii din noul cod al muncii, ar insemna, anual, blocarea unei sume de 100 de milioane de dolari (peste 3.000 de miliarde de lei).
Opinia este impartasita si de catre directorul de resurse umane al companiei Xerox Romania, Daniela Untescu, care avertizeaza ca, daca va fi aplicata, masura poate determina companiile straine sa renunte la activitatile din Romania. Reprezentantul Xerox Romania a mai spus ca firmele au la indemina si alte instrumente prin care pot garanta ca angajatii lor isi vor primii salariile. „Avem alte pirghii, ca si companii multinationale, cu care putem sa garantam ca ne tinem angajatii, ca ii platim mult mai bine decit altii. Regulamentele noastre interne sint o dovada in acest sens. Nu putem bloca niste bani in conditiile in care nu cred ca acest lucru se va intimpla cu toti angajatorii din Romania. Va fi, ca si in multe alte cazuri, o chestiune discriminatorie, adica aceia care platesc bine vor plati bine in continuare, cei care nu au platit nici pina acum nu vor plati nici alte fonduri suplimentare “, a precizat Daniela Untescu.
Societatilor din energie le-ar trebui peste doua miliarde de dolari
Adoptarea prevederilor incluse in proiectul legislativ al noului cod al muncii ar insemna un efort financiar de peste doua miliarde de dolari pentru societatile din domeniul energetic, au declarat surse din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor (MIR). Numai in cazul SNP Petrom, care are 78.000 de angajati si un fond de salarii de aproximativ 12.000 de miliarde de lei anual, cheltuielile s-ar ridica la 750 de milioane de dolari.
O alta mare companie din domeniul energetic care ar fi puternic afectata de noile prevederi ale codului muncii este Termoelectrica, unde fondul de salarii anual se ridica la circa 3.500 de miliarde de lei. Pentru cei peste 25.000 de angajati pe care ii are, Termoelectrica ar trebui sa-si asigure, in trei ani, fonduri de garantare a salariilor de cel putin 200 de milioane de dolari, in conditiile in care numai bugetul pentru acest an prevede pierderi de 430 de milioane de dolari. Pe linga faptul ca un astfel de fond de garantare ar duce la accentuarea blocajului financiar dintre societatile din domeniu, spun sursele din Ministerul Industriei, noul cod al muncii ingreuneaza procesul de disponibilizare al angajatilor din industria energetica, proces care trebuie sa inceapa la 1 ianuarie 2002.
