Impozitul pentru construcţiile speciale se va declara în luna mai, când este şi termen de plată pentru jumătate din sumă. Statul încearcă să convingă firmele că acest impozit este benefic, deoarece este o cheltuială deductibilă şi ar diminua impozitul pe profit. În realitate, se va plăti impozit de la staţia de tramvai şi până la parcările firmelor din curte, la rampele de încărcare-descărcare şi la coşurile de fum şi turnurile de răcire etc.
Celebra „taxă pe stâlp“ îşi scoate ghearele în luna mai, când este primul termen de plată al impozitului pe construcţiile speciale deţinute de firme. Deşi impozitul a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, jumătate din suma datorată de firme trebuie plătită până la 25 mai, iar pe 25 septembrie trebuie să se achite diferenţa. Dar care sunt construcţiile speciale pentru care se plăteşte noul bir? Persoanele fizice nu plătesc acest impozit, iar firmele îl achită doar pentru construcţiile pentru care nu se plăteşte la primării impozitul pe proprietate. În cazul în care firmele şi-au închiriat între ele construcţii speciale, acest impozit de 1,5% este achitat de către contribuabilul care este proprietarul respectivului mijloc fix, spun reprezentanţii Finanţelor doljene. Acele companii care au achiziţionat în leasing diverse construcţii speciale, în cazul unui contract de leasing financiar, utilizatorul bunului este obligat să achite impozitul, iar în cazul unui contract de leasing operaţional plăteşte locatorul.
Pentru ce construcţii speciale se plăteşte impozitul cel nou
HG nr. 2139/2004 cu completările ulterioare detaliază Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. Acesta cuprinde atât clădirile pentru care se plăteşte impozit la primării, cât şi construcţiile speciale pentru care se va plăti noul impozit la Fisc, deci către bugetul de stat. Astfel, la capitolul Construcţii din agricultură sunt enumerate următoarele: clădiri agrozootehnice, construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane), depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare), silozuri pentru furaje, silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, pătule pentru depozitarea porumbului, construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri. De asemenea, se plăteşte impozit şi pentru sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării, fie din zidărie, beton, metal sau lemn şi sticlă; fie că sunt construcţii uşoare din lemn şi folie din mase plastice. Pentru unele dintre aceste active se plătesc impozite locale, dar pentru altele se va achita impozit pe construcţii speciale. Se percepe impozit şi pentru heleştee, iazuri, bazine, ecluze şi ascensoare, baraje, jgheaburi pentru piscicultură şi pe alte construcţii.
În industrie vor plăti impozit firmele care au în patrimoniu clădiri industriale (în afară de clădirile din industria alimentară, industria materialelor de construcţii, industria metalurgică şi industria siderurgică, industria chimică); construcţii uşoare cu structuri metalice, cum ar fi hale de producţie, hale de montaj (în afară de barăci, şoproane etc.); centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare. Se mai plăteşte taxa pentru sonde de ţiţei, gaze şi sare, turnuri de extracţie minieră, puţuri de mină şi galerii, pieţe şi platforme din beton, balast şi macadam, coşuri de fum şi turnuri de răcire şi multe altele.
Cum încearcă statul să ne convingă că acest impozit este unul… bun
Firmele care plătesc aşa-numita „taxă pe stâlp“ trebuie să achite de undeva acel impozit. Atunci, fie îşi diminuează marja de profit, pentru că le cresc cheltuielile, fie cresc preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor prestate, pentru a-şi menţine profitabilitatea companiei în limitele acceptate de antreprenori.
Reprezentanţii Fiscului regional susţin că firmele nu au nici un motiv să crească preţurile bunurilor şi serviciilor cu valoarea acestui impozit pe construcţiile speciale, deoarece „este o cheltuială deductibilă fiscal, deci li se va diminua impozitul pe profit datorat statului, ca urmare a introducerii acestui impozit“.
Ce spun firmele
Un nou impozit nu este pe placul companiilor private, şi aşa împovărate de tot felul de taxe şi „biruri“ către stat. Unele firme vor fi afectate serios de introducerea noului impozit, din cauză că au în patrimoniu construcţii speciale cu o valoare destul de mare. În Dolj, există multe firme care vor plăti sume importante sub formă de impozit pe construcţii speciale. „Societăţile din agricultură vor fi cele mai afectate de acest impozit. Vor fi şi alte firme din Craiova, care au alei betonate, parcări, platforme, rampe de încărcare-descărcare. Desigur, valoarea impozitului pe acestea nu este foarte mare, dar este un impozit nou, iar pentru alţii pot fi sume mari de plată, cum sunt cei din agricultură, care ar putea să crească preţul final al produselor livrate cu valoarea acestui impozit, chiar dacă este o cheltuială deductibilă fiscal. Este totuşi o cheltuială…“, a precizat directoarea economică a unei companii din Craiova, care deţine în proprietate construcţii speciale. Aceasta a mai spus că sumele cele mai mari aferente construcţiilor din patrimoniul unei firme se plătesc la direcţiile de taxe şi impozite locale.
Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, agriculturii şi telecomunicaţiilor ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit, din cauză că astfel de firme deţin construcţii speciale cu o valoare foarte mare.
Firmele vor fi afectate şi dacă au depozite frigorifice pentru alimente, gheţării, platforme pentru depozitare şi activităţi comerciale; tancuri, rezervoare, bidoane şi butoaie pentru depozitarea băuturilor; rampe de încărcare; construcţii uşoare pentru afaceri, comerţ, depozitare (barăci, magazii, şoproane etc.). Mai sunt incluse şi camerele de tezaur pentru depozitarea valorilor şi datelor.
Impozit pe şina de tramvai
Pe lângă stâlpii de curent electric, noul impozit se aplică şi pe ecartamentele tramvaielor, dar şi pe staţiile de călători, pe peroane, treceri la nivel, dar şi pe construcţiile speciale din domeniile feroviare. În plus, firmele care au amenajate parcări, alei betonate, pavate datorează impozitul respectiv statului.
Cine nu plăteşte impozitul pe construcţiile speciale
Nu se plăteşte noul impozit pe valoarea construcţiilor care reprezintă terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole, aşa cum sunt ele enumerate în subgrupa 1.2.9. din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Calculul impozitului
„Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al contului corespunzător construcţiilor (contul 212 „Mijloace fixe“), din care se scade valoarea clădirilor, valoarea lucrărilor pentru care se plătesc impozite locale la primării, şi se mai scade valoarea teraselor, plantaţiilor pomicole şi viticole“, a declarat directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu.
Cine are obligaţia să achite noul impozit
Directorul executiv al DGRFP Craiova, Mihai Antonescu, a precizat care sunt categoriile de contribuabili obligaţi la plata impozitului „special“:
– persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, instituţiilor de cercetare, asociaţiilor şi fundaţiilor;
– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
– utilizatorul bunului, în cazul operaţiunilor de leasing financiar;
– locatorul, în cazul operaţiunilor de leasing financiar.
Cum verifică Finanţele dacă firmele plătesc impozitul corect
Pentru a verifica dacă fiecare societate achită către bugetul de stat impozitul de 1,5% asupra valorii construcţiilor speciale existente nu este nevoie ca inspectorii fiscali să numere platformele, gardurile, rampele şi parcările din proprietatea companiilor, ci se vor verifica doar documentele contabile.
