Elevii români sunt nervoşi, egoişti şi superficiali, dar şi inteligenţi şi pragmatici. Aşa îi văd profesorii pe adolescenţii de clasa a VII-a, pe care îi numesc Generaţia Facebook sau Generaţia touchscreen şi cu care spun că lucrează foarte greu. Pe de altă parte, aceiaşi profesori sunt nominalizaţi de doar 7% dintre elevi la întrebarea „Care sunt persoanele pe care le admiraţi“. Rezultatele aparţin studiului Cultura Elevilor şi Învăţarea, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Cercetătorii avertizează că lipsa unui interes al tinerilor către fenomenele sociale mai complexe „reprezintă un posibil risc legat de menţinerea elevilor în zona dependenţei ideologice, fapt sesizat de profesori“.
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) – instituţie naţională de cercetare conexă a Ministerului Educaţiei – a publicat joi, 6 august 2015, studiul Cultura Elevilor şi Învăţarea. Realizat în perioada ianuarie-decembrie 2014 de laboratorul Teoria Educaţiei din cadrul institutului, raportul a avut în vedere elevii de clasa a VII-a, „perioada în care fiecare tânăr îşi caută identitatea (etapa se numeşte conflictul identitate-confuzie de rol, vârsta 13-19 ani, conform lui E.H. Erikson)“.
Ce părere au elevii despre ei înşişi
„Prin comparaţie, afirmaţiile elevilor despre ei înşişi surprinse în cadrul focus-grup-urilor conturează un portret care are ca atribute dominante pozitive – originalitatea, încrederea în sine, nevoia de autonomie şi intimitate, sociabilitatea, abilităţile de comunicare, adaptabilitatea, curiozitate legată de situaţii de viaţă reală şi negative – nerăbdarea, neliniştea (agitaţia), «lenea», căutarea senzaţionalului şi existenţa sub presiune (stres)“, arată cercetarea.
Elevii atrag atenţia că au alt ritm de viaţă faţă de cel al părinţilor şi profesorilor, un „nivel din ce în ce mai complex al situaţiilor/ realităţilor, provocări noi“, care generează la profesori „atitudini ce pot varia între deschidere/acceptare sau rezistenţă, însă toate impregnate puternic de un sentiment al slăbirii puterii/controlului asupra situaţiei şi o evaluare în termenii ineficienţei strategiilor educaţionale actuale“.
Jumătate dintre elevi au spus că numesc model de reuşită persoane din familia restrânsă (48%)
Sportivi: 11%
Altele: 9%
Vedete-cântăreţi,
prezentatori, actori: 7%
Profesori, antrenori: 7%
Nu am model: 7%
Familia lărgită: 6%
Trăsături de caracter: 5%
Ce caută elevii pe internet şi la TV: Interes major pentru muzică
Majoritatea elevilor spun că ceea ce îi interesează cel mai mult, atât on-line, cât şi la TV, este muzica. Urmează în topul preferinţelor categoria „umor, divertisment, jocuri“. Pe locul al treilea se situează sportul, la mică distanţă de modă.
„Literatură şi artă, ca şi aria cunoaşterii ştiinţifice şi tehnice, sunt slab reprezentate (5% din răspunsuri pentru fiecare dintre ele)“ şi tot pe ultimele locuri în preocupările declarate ale elevilor se află şi „atenţia acordată informaţiilor despre viaţa vedetelor (3% din răspunsuri), dar şi celor legate de religie/spiritualitate şi dragoste, prietenie sau erotism (1%; 4% şi respectiv, 1%)“, potrivit datelor publicate.
Atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, muzica reprezintă principalul interes, însă fetele „manifestă o preferinţă ceva mai puternică (28%) în raport cu băieţii (22%); în schimb, aceştia din urmă sunt mult mai motivaţi să caute informaţii legate de sport (20% din băieţi, comparativ cu numai 8% din fete)“.
De asemenea, „în cazul fetelor, atracţia pentru lumea modei (16% din răspunsuri) este mai marcată şi ocupă treapta a doua a scalei, faţă de băieţi, unde interesul pentru acest domeniu este mult mai scăzut (doar 5% din răspunsuri)“.
Pe de altă parte, băieţii sunt mai atraşi decât fetele de domeniul „umor, divertisment, jocuri“ (18% dintre ei, faţă de 13% dintre fete) – dar această categorie se menţine pentru ambele grupe pe locul al treilea al preferinţelor.
Ce muzică preferă elevii:
56% sunt pasionaţi de hip-hop, rap, house, rock, electronică, pop, uşoară
16% – manelele
12% – muzică clasică
10% – jazz
6% – muzică populară
Menţionăm că printre şcolile în care s-a desfăşurat această cercetare sunt şi „şcoli de artă sau şcoli din oraşe mari, printre care şi din Bucureşti, ai căror elevi urmau în paralel cursurile unei şcoli de muzică sau se pregăteau acasă cu profesori de muzică“, după cum se arată în raport.
Ce filme le plac elevilor:
comedii: 29%
acţiune: 25%
aventuri: 13%
SF-uri: 11%
filme documentare: 5%
filme istorice: 4%
Ce cărţi preferă elevii:
aventurile: 31%
scrierile poliţiste şi de spionaj: 21%
SF-urile: 14%
romanele de dragoste: 13%
literatură pe teme
istorice: 10%
poezii: 9%
Ce fac elevii în timpul liber:
comunică pe reţelele de socializare/se joacă pe calculator: 23%
se întâlnesc cu prietenii: 18%
ascultă muzică: 14%
fac sport: 9%
se uită la TV: 6%
ies la plimbare: 5%
îşi urmează o pasiune, un hobby: 5%
citesc o carte: 4%
caută informaţii, citesc pe internet: 2%
Ce îi nemulţumeşte pe elevi în şcoală:
programul prea lung, încărcat: 25%
relaţiile cu unii profesori: 13%
regulile prea stricte impuse de şcoală (punctualitate, uniformă etc.): 11%
lipsa disciplinei din clasă/şcoală: 10%
nerespectarea regulilor
de către toţi: 9%
profesorii prea exigenţi: 8%
relaţiile cu unii copii din clasa mea sau din clasele paralele: 6%
relaţiile cu unii copii mai mari decât mine: 5%
ceea ce se predă
la şcoală: 4%
altceva: 3%
nu mă nemulţumeşte nimic: 3%
nu ştiu: 3%
Ce ar dori elevii să se facă în şcoală:
activităţi de recreere: 24%
sport: 20%
cercuri pentru cei cu talent într-un anumit domeniu (informatică, dans etc.): 19%
proiecte: 11%
activităţi de voluntariat: 11%
altceva: 4%
nu ştiu: 4%
ajutor individualizat (de tipul meditaţiilor): 3%
Profesorii se declară împotriva televiziunii – cea mai „rău famată“ formă mediatică
Profesorii se declară aproape unanim împotriva televiziunii, pe care o cataloghează cea mai „rău famată“ formă mediatică, se arată în cadrul studiului. În topul negativ se află în imediata apropiere jocurile electronice.
Cadrele didactice arată şi către modelele prezentate pe canalele TV, care „promovează divertismentul şi superficialitatea şi, în plus, le induc tinerilor convingerea falsă că se poate reuşi în viaţă şi pe alte căi decât prin studiu, efort şi perseverenţă într-un domeniu de activitate“.
Pe de altă parte, profesorii menţionează canalele de filme documentare ca medii din care elevii au ce învăţa şi vorbesc despre beneficiul vizionării unor filme sau emisiuni în limbi străine: „Programele TV sunt deseori în limba engleză. Sunt familiarizaţi cu pronunţia, cu unele cuvinte uzuale. Învaţă limbile străine cu mai multă uşurinţă“.
„Spre deosebire de televiziune, internetul este considerat, în general, drept o resursă utilă pentru învăţare, la care, conform afirmaţiilor, profesorii apelează adesea în procesul didactic. Cu o precizare: el reprezintă totuşi numai un instrument şi, ca orice instrument, are influenţe favorabile sau dimpotrivă, nocive, în funcţie de modul, de scopul şi de timpul de folosire“, precizează cercetarea.
Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2014, în 22 de şcoli atât din mediul rural (7 şcoli), cât şi din urban (15 şcoli), din judeţele Alba, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Timiş, Vrancea şi din Bucureşti. În fiecare judeţ, a fost selectată o şcoală din mediul rural şi una sau mai multe şcoli din mediul urban, se arată în studiu.
Hotnews
