Comisia Europeană a lansat azi primul apel pentru depunerea de cereri în cadrul Mecanismului Conectarea Europei (MCE) pentru co-finanțarea unor proiecte-cheie de infrastructură energetică transeuropeană, informează agerpres.ro. În total, vor fi disponibile 750 de milioane de euro pentru proiecte prioritare în sectoarele gazelor și al energiei electrice.
Aceste proiecte vor aborda aspecte legate de securitatea aprovizionării și sunt destinate să ajute să pună capăt izolării energetice a unor state membre. Ele vor contribui, de asemenea, la realizarea pieței interne a energiei a UE și la integrarea surselor de energie regenerabilă în rețeaua de energie. Finanțarea UE va accelera investițiile în realizarea de interconexiuni transfrontaliere, atrăgând fonduri publice și private.
În cadrul Mecanismului Conectarea Europei au fost alocate în total 5,85 de miliarde de euro pentru realizarea de proiecte de infrastructură energetică în perioada 2014-2020.
Pentru a solicita finanțare, un proiect trebuie să facă parte din lista „proiectelor de interes comun” adoptată de Comisia Europeană în octombrie 2013. Este vorba despre 250 de proiecte cheie de infrastructură energetică de pe urma cărora ar urma să beneficieze cel puțin două state membre. Totuși, pentru a beneficia de cofinanțare un proiect trebuie să îndeplinească criterii stricte, respectiv ca analiza costului să indice beneficii semnificative pentru securitatea aprovizionării, iar proiect să beneficieze deja de alocări transfrontaliere din partea autorităților de reglementare competente sau din partea agenției care reunește autoritățile de reglementare în domeniu.
România este implicată în șapte proiecte dintre cele 250 de proiecte-cheie de infrastructuri energetice incluse pe lista dată publicității în octombrie 2013 de Comisia Europeană și care vizează prioritățile în domeniu până în 2020.
Pe lista de proiecte prioritare de infrastructură a UE se află întărirea capacității rețelei de transport de electricitate între România și Bulgaria, care presupune construirea unui circuit dublu de 159 km între stația de 400 kV de la Cernavodă și cea de la Stâlpu de 220/110 kV, care va fi înlocuită cu una de 400/110 kV. Un al doilea proiect pe electricitate inclus pe lista de priorități a UE este realizarea interconectării România-Serbia, între stațiile Reșița și Pancevo (Serbia), dar și a liniilor interne între Porțile de Fier și Reșița, Reșița și Timișoara/Săcălaz și respectiv Arad-Timișoara/Săcălaz.
Pe gaz, România trebuie să integreze sistemul de transport și livrare a gazului, asigurând curgerea reversibilă la punctul de la Isaccea și realizând interconectarea rețelei naționale cu conducta de Tranzit 1 din Bulgaria. Un al doilea proiect pe gaz în care este implicată România este cel privind creșterea capacității de depozitare a gazului în sud-estul Europei, ceea ce presupune dublarea capacității Depomureș la 600 milioane metri cubi și creșterea capacității de extragere și injectare a gazelor cu 4 milioane de metri cubi pe zi.
Proiectul de interconectare Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI) se află și el pe lista proiectelor prioritare ale UE în următoarea perioadă de programare. Acesta presupune modernizarea și extinderea conductei AGRI între Constanța, Arad și Csanadpalota, precum și construcția unui terminal pentru Gaz Natural Lichefiat (GNL) la Constanța.
De asemenea, este inclusă în lista de proiecte prioritare și ruta geografică inițială a Nabucco Vest, deși proiectul nu mai este numit în acest fel, ce presupune construirea unei conducte de 1.318 km care să asigure o capacitate de livrare de 6,1 milioane metri cubi României, Bulgariei și Ungariei și 52 milioane metri cubi Austriei.
Nu în ultimul rând, figurează pe listă proiectul de transport a gazului din Azerbaidjan și Turkmenistan către România, care implică, în ceea ce privește țara noastră, construcția unei conducte submarine care să asigure legătura cu Georgia, cunoscută sub numele de ‘White Stream’. Aceasta ar urma să aibă o lungime totală de 1.250 km și va avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi.
