După vizita delegaţiei FMI, guvernul are o misiune imposibilă, şi aceea de a reduce anual cu 0,5% din PIB cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. Atât premierul Emil Boc, cât şi ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, au declarat că în următoarele luni vor avea loc disponibilizări în sectorul bugetar pentru a respecta angajamentele luate în urma acordului cu FMI.
Iniţiativa guvernului vine pe fondul declaraţiilor făcute de preşedintele Traian Băsescu, săptămâna trecută, care atrăgea atenţia că este nevoie urgentă de trimiterea în şomaj a unui „mare număr“ de funcţionari din aparatul de stat, care sunt „inutili“, el menţionând, în acest context, un procent de 20 şi precizând că guvernul trebuie să se grăbească în acest sens. El a spus că aparatul de stat este „mult supradimensionat“, ceea ce poate afecta resursele din buget.
Totuşi, planul guvernului de a trimite în şomaj bugetarii îi avantajează pe de o parte, dar îi dezavantajează pe de alta, şi asta în condiţiile în care se apropie campania electorală. De asemenea, deja au început să apară declaraţii controversate pe acest subiect. Astfel, dacă premierul Emil Boc preciza recent că vor avea loc concedieri în sectorul bugetar, acum, acesta afirmă că disponibilizările nu mai sunt o „prioritate principală“. „Vom face o ajustare cu 0,8% a cheltuielilor pe reducerea unor cheltuieli publice, dar şi pe majorarea unor venituri. Ministerul Finanţelor va veni cu strategia la care lucrează în parteneriat cu Comisia economică a coaliţiei şi ne-o va prezenta punctual“, a spus Boc la postul public de televiziune. Premierul a spus că prin reducerea cheltuielilor de personal nu se abordează „ca prioritate principală disponibilizarea“, ci este vizată restructurarea agenţiilor guvernamentale.
Mai mult decât atât, dacă de curând surse guvernamentale vehiculau că 150.000 de bugetari vor fi trimişi în şomaj, acum, premierul nu mai aduce în discuţie nici o cifră.
Din şomaj, bugetarii ajung în concediu
Pe de altă parte, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, nu pare nici el de acord cu disponibilizările, declarând că salariaţii din sectorul bugetar vor intra, în perioada septembrie – noiembrie, în concediu fără plată, vor avea program de lucru redus la şase ore sau vor munci efectiv mai puţin cu echivalentul a zece zile, ceea ce va aduce o economie la buget de 0,3% din PIB. „Prin reducerea timpului de lucru cu echivalentul a zece zile, efectul va fi pe net de 0,3% din PIB“, a spus ieri Pogea. El a explicat că bugetarii vor intra în concediu fără plată, îşi vor reduce programul de muncă de la opt la şase ore sau timpul de lucru cu zece zile prin alte variante. „Va fi o combinaţie legată de specificul fiecărei activităţi pentru a putea asigura continuitatea serviciilor publice. Alte măsuri de reducere a cheltuielilor vor fi anularea primelor şi neplata orelor suplimentare până la finalul acestui an“, a mai spus Pogea. Totodată, nici ministrul finanţelor nu se avântă în a da o cifră referitoare la numărul disponibilizărilor, motivând că este „prematur“ să facă acest lucru, dar a spus că va fi totuşi un „număr mare“. „Până la jumătatea anului viitor, până în iunie, pot să vă asigur că, având în vedere angajamentul de reducere cu 0,6% din PIB a cheltuielilor salariale, va fi vorba despre un număr mare de personal disponibilizat. Nu vorbim de 1.000-2.000 de persoane“, a spus Pogea, întrebat dacă s-a convenit un număr exact de concedieri cu FMI.
Bugetarii vor avea şi „timp liber corespunzător“
Impunerea a zece zile de concediu fără plată ar reduce cheltuielile bugetare, în 2009, cu circa 1,5 miliarde de lei, iar de la cele cu bunurile şi serviciile se vor economisi aproape 2,5 miliarde de lei. Totodată, aproape 500 de miliarde de lei vor fi scutite din „înlocuirea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător“. Pe partea de bunuri şi servicii, cheltuielile vor fi tăiate cu 2,485 miliarde de lei, „excepţie făcând bunurile şi cheltuielile materiale din domeniul sănătăţii“, a explicat ministrul finanţelor. Guvernul trebuie să economisească peste un miliard de euro pentru a putea limita deficitul bugetar la 7,3% din PIB, nivel agreat cu FMI pentru acest an, comparativ cu 8,3-8,4% din PIB, cât este calculat să ajungă fără aceste măsuri.
Guvernul ia măsuri ilegale
Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, a declarat că intenţia guvernului de a-i trimite în concediu forţat pe bugetari este ilegală. „Faptul că vrea să-i trimită în concediu fără plată zece zile este ilegal. Acel muncitor are şi el un contract încheiat, unde spune clar că va lucra opt ore pe zi pentru care va fi plătit. Nu poţi tu să vii acum şi să-l trimiţi în concediu forţat. Dacă el nu vrea să plece în concediu, tu nu poţi să-l obligi. Cine va rămâne în locul lui în acele zece zile? Cine îi va face munca? Deci, până la urmă, există un surplus de angajaţi acolo. Este o aberaţie ceea ce vor să facă guvernanţii acum. Ne sucesc şi ne învârt după placul lor, mai ales că se apropie şi campania electorală“, a declarat Iacob Baciu. De asemenea, preşedintele CSDR a menţionat că aceasta este o problemă care nu a fost niciodată discutată cu sindicatele. „Noi am aflat de la TV ceea ce vrea să facă guvernul. Noi am discutat alte lucruri, iar ei vin cu totul şi cu totul alte probleme. Era necesar să fie făcute nişte analize, să se vadă clar unde trebuia reduse posturile, să se facă o evaluare a muncii, pentru că sunt angajaţi, dar noi habar n-avem cu ce se ocupă. În plus, trebuie reduse cheltuielile inutile, şi nu locurile de muncă“, a afirmat Baciu, adăugând că aşteaptă ca prin această măsură să vadă şi parlamentari plecaţi în concediu forţat sau disponibilizaţi, pentru că şi acolo există un surplus.
Codul Muncii garantează concediul plătit
Dacă va trimite bugetarii în concediu fără plată, guvernul va încălca legislaţia în domeniu, şi anume Codul Muncii. Acesta prevede la articolul 139 că „dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor“. Art. 141 spune că el se efectuează în fiecare an, iar pe această perioadă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. „Indemnizaţia reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu“, se mai arată în Codul Muncii.
Primăria Craiova, în stand-by
Primăria Craiova nu intenţionează să pună în practică prea curând măsurile anunţate de ministrul finanţelor. Purtătoarea de cuvânt a primăriei, Carmen Licu, a precizat ieri că municipalitatea aşteaptă emiterea unui act normativ care să reglementeze anunţatele concedii forţate. „La nivelul instituţiei primarului municipiului Craiova, în privinţa reducerilor de personal şi a trimiterii salariaţilor în concediu fără plată se va lua o hotărâre după ce vor fi analizate toate implicaţiile, iar decizia guvernului va fi definitivă şi publicată sub forma unui act normativ“, a spus Licu.
