Politica de vecinătate pe care UE a promovat-o faţă de R. Moldova a fost lipsită de o implicare fermă şi nu a dat rezultatele aşteptate, iar Bruxelles-ul s-ar putea afla în situaţia de a fi nevoit să susţină politic şi financiar o reunificare a ţării în condiţii stabilite de Moscova, scrie La Croix, citat astăzi de NewsIn.
Prezentă în Moldova prin intermediul politicii de vecinătate şi al unei misiuni de asistenţă, Europa rămâne în urmă în procesul de reglementare a conflictului din Transnistria, constată autorul unui articol intitulat "Transnistria, un conflict uitat" publicat luni în ediţia online a cotidianului francez.
"Uniunea Europeană este singura organizaţie internaţională în măsură de a face o propunere privind misiunea de menţinere a păcii din Transnistria şi ar trebui să fie gata să se angajeze mai activ în reglementarea conflictului", afirmă ambasadorul unei ţări din Europa Centrală aflat la post la Chişinău, citat sub acoperirea anonimatului de cotidianul cu orientare catolică. De doi ani, Europa este exclusă de la un proces de negociere foarte puţin transparent, în condiţiile în care va sfârşi prin a finanţa integrarea Transnistriei în Moldova, arată diplomatul.
Constatarea acestui diplomat est-european se doreşte a fi foarte clară, notează La Croix. Moldova este o ţară aflată la graniţa Uniunii Europene după aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, iar reglementarea conflictului transnistrean ar merita o atenţie mai mare din partea liderilor europeni, continuă publicaţia.
În lipsa unei mai mari implicări în procesul de negociere, Uniunea Europeană riscă să fie nevoită să susţină politic şi financiar o reunificare a Moldovei în condiţii fixate de Moscova, comentează La Croix. În acelaşi timp, politica de vecinătate "soft" promovată până acum de Bruxelles faţă de Moldova nu a produs rezultatele aşteptate.
"Sunt două incertitudini în relaţia dintre Moldova şi Uniunea Europeană", subliniază Yael Ohana, autorul unui raport despre Moldova al Fundaţiei Culturale Europene. "Pe de o parte, guvernul moldovean îşi afişează la intervale regulate angajamentul faţă de procesul de integrare europeană, dar nu face reformele necesare pentru a traduce această retorică proeuropeană în realitate. Pe de altă parte, atitudinea Uniunii Europene pune o problemă, pentru că atât timp cât perspectiva de aderare rămâne vagă, aşa cum este în prezent, imboldurile pentru actualul guvern sau pentru succesorii săi vor fi limitate", spune specialistul.
Relativa discreţie europeană reflectă coxistenţa unor viziuni contradictorii în rândul celor 27. Pentru ţări ca Polonia sau Suedia, politica de vecinătate are ca obiectiv aderarea ţării beneficiare la Uniunea Europeană, în timp ce pentru majoritatea ţărilor "vechii Europe" este un mijloc de a le menţine în exteriorul Uniunii.
"Moldova reprezintă un test serios pentru condiţionalitatea europeană", consideră Luke March, specialist în politică postsovietică la Universitatea din Edinburgh. "Perspectiva unei aderări, chiar şi îndepărtate, are puterea de a plasa ţările candidate într-un cerc de conduită corectă şi ar favoriza o mai mare permeabilitate a societăţii moldovene pentru valorile democratice", spune expertul.
Totuşi, Uniunii Europene nu-i lipsesc nici atuurile, nici mijloacele de influenţă în regiune. În mare parte oportunistă la început, orientarea proeuropeană a preşedintelui Voronin este în concordanţă cu opinia publică. Potrivit unui sondaj publicat în mai 2007, peste 70% din populaţia moldoveană susţine aderarea ţării la Uniunea Europeană, în timp ce în cazul NATO susţinerea este de numai 30%.
Pe parcursul anilor, Uniunea Europeană a pus la punct o serie de instrumente însoţite de o asistenţă financiară şi tehnică de 210 milioane de euro pentru 2007-2010. Planul de acţiune pe trei ani semnat în 2005 cu guvernul moldovean a fost prelungit până în februarie 2009. În raportul său de evaluare, Comisia a cerut autorităţilor să-şi accentueze eforturile reformei în domeniul justiţiei, corupţiei, respectării drepturilor omului şi libertăţii presei.
Pe de altă parte, o misiune europeană de asistenţă la graniţa Moldovei cu Ucraina (EUBAM) a fost desfăşurată, în noiembrie 2005, pentru o durată iniţială de doi ani, cu ajutorul a peste 100 de experţi veniţi din 22 de state membre. În acelaşi an, Uniunea Europeană a numit un reprezentant special în Moldova. "Uniunea Europeană are statut de observator în negocierile privind Transnistria, dar, pentru că are păreri divergente la acest capitol, s-a abţinut să propună o misiune de observatori civili şi militari care să-i înlocuiască pe soldaţii ruşi de 'menţinere a păcii'", se arată în încheierea articolului din La Croix.
