Camera Deputaţilor a dezbătut şi adoptat astăzi raportul elaborat de comisia juridică la cererea de reexaminare a preşedintelui asupra Codului Penal, votul final pentru proiectul ce a stârnit controverse în toamna anului trecut fiind programat pentru miercuri.
Reprezentantul Ministerului Justiţiei, secretarul de stat Gabriel Tănăsescu, a solicitat retrimiterea raportului la comisia juridică, invocând faptul că există unele inadvertenţe de natură să afecteze activitatea judiciară, însă deputaţii nu au fost de acord, mai ales că, procedural, ministerul nici nu putea cere acest lucru.
Deputatul social-democrat Aura Vasile a replicat că secretarul de stat de la minister nu poate cere retrimiterea raportului la comisia juridică, aceste prerogative aparţinând membrilor Camerei. Ea i-a amintit reprezentantului ministerului că Guvernul este sub controlul Parlamentului şi nu invers. Preşedintele de şedinţă, Valer Dorneanu, l-a interogat şi el pe Tănăsescu asupra motivelor de amânare. "Tot se transmit semnale din partea Executivului cum că Parlamentul întârzie adoptarea noilor coduri şi acum văd că dumneavoastră solicitaţi retrimiterea la comisie", a spus el.
Pesedistul Eugen Nicolicea a intervenit la rându-i, amintind că şi predecesoarea lui Tănăsescu, fostul secretar de stat, Katalin Kibedi, a solicitat amânarea dezbaterii, criticând această atitudine. "Dacă ministerul nu a fost în stare în decurs de peste doi ani să înţeleagă ce este cu această lege, o amânare de o săptămână nu va rezolva nimic, mai ales în condiţiile în care reexaminarea solcitată de şeful statului a fost supusă analizei Legislativului, apoi reexaminată atât în Senat, cât şi în Comisia Juridică de la Cameră", a arătat Nicolicea, citat de NewsIn.
Punctul de vedere al ministerului – retrimiterea la comisie – nu a fost susţinut nici de deputaţii puterii. În consecinţă, raportul a fost dezbătut în plen pe puncte, fără a exista obiecţii din partea deputaţilor prezenţi, iar forma a rămas cea din comisie.
Cererea de reexaminare a preşedintelui referitoare la Codul de Procedură Penală a trecut de comisia juridică a Camerei Deputaţilor pe 21 aprilie, deputaţii jurişti păstrând în mare parte prevederile votate de Senat, prima cameră care a analizat obiecţiile lui Traian Băsescu.
Preşedintele comisiei juridice, Sergiu Andon, PC, explica atunci că modificările făcute în 2007 la acest cod de procedură penală au fost interepretate greşit. El a dat exemplu modificările referitoare la tehnicile de interceptări, care au răspândit falsa idee că persoanele respective sunt anunţate că sunt urmăriţi penal. Potrivit variantei acceptate în comisia juridică a Camerei, interceptarea se face după începerea urmăririi penale "in rem" şi nu "in persona" (în legătură cu fapta şi nu cu persoana), adică interceptarea este un act premergător fazei de anchetă a unei persoane, deci nu ar necesita încunoştinţarea inculpatului şi nici a avocatului, aşa cum a fost interpretat.
O altă prevedere asupra căreia s-a căzut de acord în comisie şi a rămas neschimbată şi în plen este că avocatul are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, reprezentând practic o simplă punere în acord a unei decizii în acest sens a CCR din noiembrie 2007.
Înregistrarea convorbirilor dintre apărător şi învinuitul sau inculpatul pe care îl reprezintă sau îl asistă în cursul urmăririi penale sau în faza de judecare este interzisă şi nu poate fi folosită ca mijloc de probă, cu excepţia situaţiei în care apărătorul a participat la săvârşirea acelei infracţiuni, au mai stabilit deputaţii, lăsând practic aceleaşi prevederi adoptate de Senat.
Pe de altă parte, deputaţii jurişti au păstrat şi textul înaintat de Senat prin care se arăta că o faptă cu consecinţe deosebit de grave este cea care a produs un prejudiciu material de 1 milion RON, aproape 300.000 de euro. Anterior, prin modificările din 2007, prejudiciul material pentru o asemenea faptă era de 30 de ori mai mare, respectiv 30.000.000 de lei noi.
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului pe 20 noiembrie proiectul de lege privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, explicând că actul normativ poate duce la blocarea anchetelor, la disoluţia autorităţii statului şi ar putea afecta securitatea naţională. Preşedintele a subliniat atunci că modificările aduse vizeză exclusiv protejarea drepturile persoanelor învinuite sau cercetate şi restrânge prerogativele organelor judiciare, fapt "extrem de periculos" care poate duce la "disoluţia activităţilor de investigare a instituţiilor statului".
Pe lista de argumente Băsescu a mai adăugat prevderea "care vizează creşterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinţe deosebit de grave" de la 200.000 de lei până la 30.000.000 de lei. "Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol în care s-au produs evaziune fiscală, delapidări, până la 10.000.000 de euro să rămână în afara posibilităţii de a mai fi sancţionate de instanţe. (…) Toţi cei care au delapidat până în 10.000.000 de euro se pot culca liniştiţi dacă mâine s-ar promulga acest Cod de Procedură Penală", a spus el.
Deputaţii votaseră în unanimitate, pe 23 octombrie 2007, o serie de modificări aduse Codului de Procedură Penală şi Codului Penal, printre care pedepsirea persoanelor care, aflându-se în exerciţiul funcţiunii, divulgau fără permisiune informaţii din dosarele penale. Alte prevederi vizau regimul efectuării percheziţiilor sau interceptărilor, modificările fiind considerate de media sau de câţiva jurişti drept involuţii, dar care au fost corectate apoi pe parcurs, prin alte modificări legislative.
