Curtea Constituţională a respins ieri excepţia de neconstituţionalitate a art. 292 Cod Penal, privind infracţiunea de fals în declaraţii, ridicată în cadrul procesului în care este vizată judecătoarea Maria Huza, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. După ce Curtea Constituţională îşi va motiva decizia, procesul Mariei Huza se va relua la Tribunalul Bucureşti. Aceasta este acuzată, alături de Mihai Enăchescu, fost director la Administraţia Fondului Imobiliar din primăria Capitalei, în legătură cu modul în care i-a fost atribuită o locuinţă.
Credit pentru persoane cu handicap
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au stabilit că, în anul 2001, folosindu-se de calitatea de preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza ar fi obţinut un apartament cu o suprafaţă de aproape 100 mp în Bucureşti, în zona Centrului Civic. Pentru a obţine apartamentul respectiv, Huza ar fi dat în faţa notarului o declaraţie neconformă cu adevărul, în care preciza – contrar legii – că nu are „locuinţă în municipiul Bucureşti“. Or, conform articolului 48 din Legea nr. 114/1996 şi articolului 6 din OG nr. 19/1994, pentru a putea dobândi o locuinţă în condiţiile de mai sus trebuia ca persoana să nu fi deţinut sau înstrăinat vreo locuinţă după 1990, indiferent de localitatea în care s-a aflat aceasta. La data declaraţiei notariale, învinuita deţinea o vilă în municipiul Slatina, susţin procurorii anticorupţie.
Contractul de vânzare-cumpărare era totodată şi contractul prin care judecătoarea plătea o dobândă de 20%, corespunzătoare achiziţionării în rate a apartamentului, din care 15% era suportată de stat, prin subvenţie. Această subvenţie era acordată, în condiţiile legii, doar anumitor persoane: tineri căsătoriţi, persoane cu handicap etc., iar învinuita nu se încadra în niciuna dintre aceste categorii, spun anchetatorii.
Mihai Enăchescu – director de vânzări la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti – este cel care a semnat contractul de vânzare-cumpărare în condiţiile de mai sus, deşi, conform rechizitoriului DNA, ştia că judecătoarea nu ar fi avut dreptul de a dobândi apartamentul în condiţiile stipulate în contract.
