Soferii care circula pe podul de peste Olt ar putea fi nevoiti sa-si gaseasca alta ruta. Dupa ce o groapa aparuta din senin in pod a blocat circulatia timp de citeva ore si a restrictionat traficul pe o singura banda mai mult de o saptamina, o comisie de specialitate va analiza situatia podului care nu a mai fost reparat de 25 de ani.
In urma cu aproximativ doua saptamini, intr-unul din ceasurile rele ale zilei marti, pe carosabilul podului de peste Olt din dreptul localitatii Slatina a aparut o gaura de un metru si jumatate. O masina de mare tonaj a rupt o bucata de asfalt groasa de 10 cm. Citiva soferi speriati, martori ai incidentului, au chemat politia. Circulatia a fost blocata, iar pe o parte si pe alta a podului s-au format coloane de masini. Autoritati sau simpli cetateni au fost cuprinsi de panica. Oamenii care au trecut podul in acea zi de marti (28 septembrie- n.r.) au ramas socati cind au vazut cit de mare este gaura si cita agitatie era in jurul ei. „Se vedea Oltul ca era ditamai gaura. Circulatia s-a oprit. Soferii au inceput sa se agite si nu te puteai intelege de atitea sirene si girofaruri“, isi aminteste Cristi Dinca, un taximetrist care a fost in acea zi pe pod. In plus, chiar Vali Gorunescu, directoarea Sectiei Olt a Drumurilor Nationale, a spus ca ea a trecut in acea zi pe pod si ca nu a vazut decit o fisura mica. „Dimineata am vazut ca era carasobilul un pic fisurat si voiam sa trimit o echipa sa vada care este problema. Am fost sunata apoi de la politie si mi-au spus ca pe o portiune de un metru si jumatate asfaltul a cazut si ca in structura podului s-a format o gaura. Nu mi-a venit sa cred“, povesteste Vali Gorunescu.
Podul a fost reparat cu un adeziv special adus din Germania
Deoarece trebuia gasita repede o solutie pentru reluarea traficului pe pod, autoritatile, fara sa analizeze gravitatea problemei, au decis acoperirea gropii cu bitum. „Aceasta a fost o solutie provizorie. Ce am facut noi nu putea rezista la traficul intens de pe acest drum. Am incercat sa evitam panica si sa tinem sub control situatia pina la venirea reprezentantilor firmei care a facut podul“, a spus Vali Gorunescu. Placa de bitum cu care a fost astupata gaura nu putea rezista si ori de cite ori trecea o masina de mare tonaj, aceasta cobora cu citiva centimetri. Dupa citeva zile, au sosit la Slatina si reprezentantii Institutului de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA), firma care a proiectat podul. Acestia s-au urcat intr-o barca pneumatica si au cercetat structura de rezistenta a podului. In aceeasi zi au venit si reprezentantii firmei din Craiova care a construit podul acum 25 de ani. Acestia impreuna cu reprezentantii IPTANA au hotarit repararea podului cu un adeziv special adus din Germania. Lucrarea a durat mai mult de o ora si a necesitat oprirea traficului intre orele 12.00 si 5.00, iar pentru a se evita formarea de blocaje si cozi interminabile, autovehiculele au fost deviate pe barajul de la Slatioara, iar timp de o saptamina si jumatate circulatia pe pod s-a derulat pe un singur sens.
Fisura in pod de la ultima mineriada
Cauzele care au dus la aparitia gropii din pod sint destul de numeroase. Explicatia cea mai plauzibila este aceea a dublarii traficului pe DE574, de cind a fost inchis din cauza alunecarilor de teren DN7 de la Dealu Negru. „Astfel, dintr-o data, zeci de tiruri care in mod normal ar fi parcurs drumul Pitesti- Rimnicu Vilcea trec acum pe pod, iar rezistenta lui este afectata datorita trepidatiilor“, a spus Vichi Mitrache, directoare adjuncta a Sectiei Olt a Drumurilor Nationale. O alta explicatie ar fi aceea ca la ultima mineriada, in 1999, pentru a bloca trecerea minerilor pe pod au fost aruncate blocuri mari de piatra. Acestea ar fi produs o fisura care in timp, sub actiunea nisipului si a sarii aruncate iarna, ar fi produs sfarimarea si prabusirea asfaltului. „Este si aceasta o varianta. Stiu ca atunci, dupa mineriada de la Costesti, fisura din pod a fost reparata, dar cred ca nimeni nu si-a dat seama ca prin aruncarea pe pod a blocurilor de piatra nu a fost afectat doar asfaltul, ci si structura de rezistenta“, a precizat Vali Gorunescu. De asemenea, aceasta crede ca problema ar fi aparut de acum 25 de ani, cind podul peste Olt a fost lungit cu citeva zeci de metri, fara a fi modificata si infrastructura lui. Tot acum 25 de ani au fost facute si ultimele revizii si reparatii. Chiar daca groapa din pod a fost astupata, acesta ar putea fi inchis. O comisie alcatuita din proiectant, firma care a construit podul acum 25 si reprezentanti ai Directiei de Drumuri Nationala va stabili daca este sau nu necesara inchiderea si pentru cit timp. „In urma expertizei comisiei vom putea sti cu exactitate ce are podul si ce putem face ca sa il salvam. Podurile au si ele o durata de viata si este normal sa intre in reparatii“, a spus Vali Gorunescu. Daca podul va fi inchis, traficul in sudul tarii ar deveni o nebunie. Cu doua drumuri inchise , DN 7, la Dealu Mare, si DE 574, la Podul Olt, pe unde ar mai fi directionate sutele de masini care trec zilnic pe pod?
Istoria podului
Podul de peste Olt din dreptul localitatii Slatina a fost construit intre anii 1845-1847, in timpul domnitorului Gheorghe Bibescu. Atunci podul era din lemn, asezat pe „culee de zidarie“, picioarele erau din pari de stejar, iar celelalte parti componente din birne groase de stejar. Actualul pod a fost construit intre anii 1888-1891, unind doua poduri fixe, avea o lungime de 400 de metri, patru picioare de piatra, iar suprastructura era de fier in bolte si arcuri. Era alcatuit din cinci grinzi metalice a cite 50 de metri fiecare, fundatiile fiind executate in aer comprimat la o adincime medie de 12 metri. Podul era considerat in epoca „al doilea, dupa cel de peste Dunare“, de la Cernavoda.
In timpul Razboiului pentru Intregirea României, podul a fost minat in noiembrie 1916 de trupele române in retragere. Au fost aruncate in aer trei grinzi de la mijlocul podului, dar picioarele au ramas intacte. Podul a fost refacut de germani, iar fragmentele prabusite in albia Oltului au fost recuperate si transportate in Germania.
In perioada interbelica podul a fost refacut si consolidat, iar slatinenii il foloseau ca loc de promenada.
