Ministerul Finantelor a cerut stramutarea procesului in care cere inapoi zeci de hectare de teren intravilan, de teama ca Mititelu ii va influenta pe judecatorii de la Curtea de Apel Craiova
Dupa ce s-a vazut cu mostenirea boierului Constantin Negoescu in traista nepotului Gigel Preoteasa, Adrian Mititelu a inceput sa-si dea aere de mosier. Finantele publice doljene au incercat sa-i stopeze acestuia avintul, introducind pe rolul Tribunalului apel impotriva sentintei judecatorului Traistaru, care l-a ajutat pe Preoteasa sa devina stapinul a zeci de hectare de teren aflat in proprietatea statului. Pe motiv ca nu i-a fost comunicata oficial celebra sentinta 292/2004, Ministerul Finantelor a invocat in motivele de apel faptul ca terenurile date cu atita usurinta apartin statului si, conform legilor in vigoare, ele nu pot fi instrainate decit prin legi speciale. Pentru ca intre timp dosarul cauzei plecase la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca urmare a recursului declarat de SC FC Universitatea Craiova, reprezentata de Dinel Staicu, instanta a trimis la Inalta Curte de Casatie si Justitie si apelul declarat de finante. In primavara acestui an, Dinel s-a razgindit si a renuntat din proprie initiativa la actiunea sa, prin care ii contesta lui Preoteasa calitatea de unic mostenitor al terenurilor boieresti. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a mai avut altceva de facut decit sa constate renuntarea la actiune si sa trimita dosarul cauzei la Curtea de Apel Craiova pentru a se putea judeca apelul declarat de finante.
Contestatia DGFP i-a dat fiori pe sira spinarii lui Mititelu, care, prin nepotul sau, a cerut Curtii de Apel sa judece mai devreme apelul statului, sperind sa clarifice cit mai repede situatia juridica a terenurilor intravilane din jurul Baltii Craiovita. Crezind ca-si sporesc sansele de cistig in fata instantei, finantele doljene au cerut, de asemenea, Inaltei Curti de Casatie si Justitie stramutarea procesului in aria de competenta a altei Curti de Apel, pe motiv ca judecatorii din Craiova ar fi putut fi influentati de presiunea mediatica, iar cauza nu ar fi solutionata just. Juristii finantelor au dat de inteles ca Mititelu i-ar fi putut intimida pe magistrati prin presiunile exercitate de ziarul pe care il detine. Un alt motiv invocat de functionarii statului se refera la faptul ca sentinta judecatorului Traistaru a fost gresit comunicata Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj, care era doar mandatar, si nu Ministerului Finantelor, care reprezenta statul. In asteptarea deciziei Inaltei Curti de Casatie, Curtea de Apel Craiova a hotarit sa dea termen de judecata in luna septembrie, data la care se va sti cu siguranta care instanta din tara va decide soarta terenurilor intravilane din jurul Baltii Craiovita.
Preoteasa plinge pe umarul primariei
Vazindu-si proprietatea „amenintata“ de stat, Gigel Preoteasa a contestat apelul finantelor, motivind ca hotarirea data de judecatorul Traistaru „a intrat in puterea lucrului judecat“ si ca introducerea lui este tardiva, depasind cele 15 zile legale in care se putea declara. Avocatul lui Preoteasa a sustinut ca finantele nu mai pot cere judecarea apelului, deoarece puteau sa faca acest lucru in septembrie 2004, cind reprezentantul DGFP Dolj a fost prezent in sala de judecata, luind la cunostinta despre hotarirea Curtii de Apel, care a constatat ca primaria si nepotul lui Mititelu si-au impartit paminturile statului. Cu acea ocazie, municipalitatea craioveana a fost cea care a renuntat de buna voie la proces, multumindu-se cu luciul de apa de la Balta Craiovitei si lasindu-i „in deplina proprietate si linistita posesie“ lui Preoteasa terenurile de la Drumul European 70. Subit, pe nepotul lui Mititelu l-a apucat grija primariei, plingindu-se instantei ca prin intirzierea pronuntarii asupra cauzei va fi prejudiciat „interesul public“, adica primaria nu va putea beneficia de cele sase milioane de euro prin programul PHARE destinate decolmatarii baltii. Nimic mai fals insa, deoarece proiectul la care se facea referire nu fusese aprobat inca, aflindu-se si acum in stadiul de evaluare.
Finantele folosesc tot „armamentul“ din dotare
Daca mai multi ani a asistat impasibil la „hacuirea“ proprietatii statului, dupa semnalele trase de mass-media, Ministerul Finantelor pare sa se fi trezit din amorteala si sa apere averea statului, folosindu-se de toate mijloacele legale. Dovada sta in demersul DGFP Dolj catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care a cerut stramutarea procesului la o alta Curte de Apel, temindu-se de hotaririle anumitor judecatori craioveni, care fac jocurile clanului Mititelu. Finantele doljene au invocat, de asemenea, lipsa de procedura cu statul român, sustinind ca citatia de la Curtea de Apel Craiova trebuia trimisa pe adresa Ministerului de Finante si nu pe cea a DGFP Dolj, care este doar reprezentantul in teritoriu al ministerului. „Consideram ca stramutarea se impune si datorita faptului ca hotarirea primei instante (decizia pronuntata de judecatorul Traistaru – n. r.) a fost comunicata mandatarei noastre, DGFP Dolj, desi trebuia comunicata institutiei noastre. Persoana care a semnat de primirea hotaririi nu a putut fi identificata“, se arata in motivarea apelului introdus de Ministerul Finantelor. Chiar si Primaria Craiova, care impartise cu Preoteasa terenurile statului, si-a dat seama de greseala si a trecut de partea reprezentantului statului, cerind Curtii de Apel sa nu rezolve cauza cu rapiditate, asa cum ceruse nepotul lui Mititelu, deoarece pe rolul Judecatoriei Craiova exista un alt dosar in care finantele cer anularea intelegerii dintre primar si Preoteasa. De fapt, DGFP a ramas singura in lupta cu clanul Mititelu, dupa ce Dinel Staicu a renuntat, din motive numai de el stiute, la apelul declarat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Staicu cerea si el o parte din paminturile obtinute de Gigel Preoteasa, aducind ca dovada un act de vinzare-cumparare de drepturi succesorale incheiat cu unul dintre mostenitorii fostului proprietar al terenului de la Balta Craiovita. Pina cind Inalta Curte nu va decide ce instanta va judeca acest proces, Gigel Preoteasa nu poate vinde nici o palma de pamint, desi unchiul sau, Adrian Mititelu, ar avea mare nevoie de bani pentru finantarea echipei de fotbal. Daca la inceput Mititelu declara in propriul ziar ca mostenirea boierului Negoescu a fost ca un dar de la Dumnezeu, in cele din urma s-ar putea sa scoata bani din buzunar sa scape de ea.
