Citiva oameni de afaceri cunoscuti sau mai putin cunoscuti din Craiova l-au transformat, de mai mult timp, pe primarul orasului, Antonie Solomon, in minge de ping-pong. De cite ori au chef il string cu usa promisiunilor electorale si-l obliga sa se aseze cu ei la masa tratativelor, unde impart paminturile intravilane ale orasului dupa bunul lor plac. Unde se impotmoleste intelegerea le sare in ajutor cite un judecator dispus intotdeauna sa-i tina isonul lui Adrian Mititelu, in pofida si in dispretul legilor dupa care se conduce restul Romaniei. Cind il lasa din pocneli Mititelu, Solomon este preluat de Dinel Staicu, care, dupa ce se plictiseste jucindu-se cu el de-a soarecele si pisica, ii explica, avind documentele pe masa, ca intelegerile facute cu Mititelu nu mai sint legale si daca vrea bani de la Uniunea Europeana trebuie sa incheie cu el alte intelegeri. Avantajul acestui joc este plusul de imagine cistigat de Dinel, care apare pe post de salvator al lui Solomon din troaca mititeilor si bineinteles ceva pe deasupra imaginii pozitive pentru ca orice spectacol este pe bani!
Primarul este pasat de Mititelu
Adrian Mititelu, prin nepotul sau Gigi Preoteasa, a cumparat, in luna februarie 2004, de la o parte din mostenitorii boierului Negoescu Constantin drepturile succesorale si testamentare pentru suma totala de 290.000 de dolari, platibili in rate scadente, pina in anul 2006. La citeva zile dupa incheierea actului notarial, cumparatorul s-a adresat instantei de judecata, cerind ca drepturile „virtuale“, cum le-a denumit notarul care a autentificat actul de vinzare-cumparare, sa-i fie redate in natura, pe baza unei expertize de toata jena, confirmata de judecatorul Traistaru de la Tribunalul Dolj. Nepotul a chemat in judecata statul roman, prin Ministerul de Finante, primarul Craiovei, Consiliul Local si Prefectura Dolj. Judecatorul Gigi Traistaru s-a conformat cererii lui Preoteasa si in iulie 2004 a pronuntat hotarirea nr. 292, prin care acesta era improprietarit cu 44 ha teren din proprietatea publica a statului (aflata in administrarea SCPP Craiova), Lacul Craiovita si aproximativ 16 ha teren intravilan, care inconjoara lacul. In loc sa-si exercite dreptul la calea de atac catre o instanta superioara, primarul Craiovei, Antonie Solomon, a incheiat o tranzactie paguboasa cu Mititelu, prin care primea lacul inapoi, dar se obliga ca, in numele institutiei primarului si a consiliului local, sa retraga apelul declarat legal la Curtea de Apel Craiova si sa-i lase in proprietate cele aproximativ 16 ha de intravilan care inconjoara lacul. Cele 44 ha de teren aflat in proprietatea publica a statului nu au facut obiectul intelegerii si deci ele au ramas asa cum a dispus judecatorul Traistaru, la Mititelu.
Joc de glezne in fata electoratului
Nu mai punem inca o data in discutie faptul ca intelegerea dintre Preoteasa si primarul Solomon era lovita de nulitate pentru ca la data la care s-a parafat, primarul nu era mandatat de consiliul local sa incheie astfel de acte. El a sustinut tot timpul ca motivul pentru care s-a grabit sa se aseze la masa tratativelor cu Mititelu a fost legat de faptul ca Lacul Craiovita era cuprins din legislatura trecuta intr-un proiect de reabilitare cu fonduri PHARE si daca pina in luna decembrie nu ar fi facut dovada ca are in proprietate lacul ar fi pierdut circa sase milioane de euro. Adevarul lui Solomon este valabil doar pe jumatate pentru ca proiectul initial a fost facut pentru decolmatarea Lacului Craiovita si reabilitarea zonei de linga el, zona pe care, prin intelegerea facuta, a pierdut-o in favoarea lui Mititelu. Chiar si in conditiile in care lucrurile ar fi stat asa cum spune primarul, tot nu ar fi trebuit sa se grabeasca si sa renunte la apelul declarat la Curtea de Apel Craiova, instanta unde ar mai fi avut o sansa sa schimbe hotarirea Tribunalului Dolj prin care Preoteasa lua tot. Celalalt motiv invocat de primar in favoarea grabei cu care a semnat tranzactia este legat de faptul ca a vrut cu orice chip sa-si tina promisiunea facuta electoratului la alegerile locale, cind a sustinut in campania electorala ca, daca va fi primar, va curata Lacul Craiovita. Dupa cum s-au desfasurat lucrurile, se pare ca intr-adevar l-a curatat de tot!
Studiul de fezabilitate pentru proiectul de decolmatare a lacului si reabilitare a zonei de vest a orasului a fost platit din bani publici si dupa declaratiile primarului Solomon a costat mai mult de un miliard de lei. In conditiile in care primaria nu mai dispune de cele 16 ha de teren care inconjurau lacul, studiul trebuie reactualizat pe alti bani, in asa fel incit sa cuprinda doar luciul de apa, care pina de curind parea ca este in proprietatea primariei. Nici acest lucru nu se mai poate face acum, pentru ca pe 19 octombrie 2004 o societate comerciala din Craiova a atacat in instanta intelegerea facuta de primar si de Mititelu, cerind nulitatea absoluta a acesteia.
Staicu da o data si ia de doua ori
Pe rolul Judecatoriei Craiova se afla un dosar civil in care societatea comerciala FC Universitatea SA cere constatarea nulitatii absolute a contractului de tranzactie incheiat intre Preoteasa Gigel, Consiliul Local Craiova si primarul Craiovei. Societatea isi intemeiaza cererea prin documente care atesta calitatea sa de succesoare a doua dintre mostenitoarele lui Negoescu Constantin, Ionescu Georgeta si Anghel Steluta. Societatea prezinta instantei de judecata doua contracte de vinzare-cumparare de drepturi succesorale de la cele doua mostenitoare incheiate cu societatea reclamanta in numele careia a semnat presedintele Consiliului de Administratie, Dinel Staicu. Avocatul lui Staicu sustine ca mostenitoarele nu au vindut lui Gigel Preoteasa drepturile obtinute de acestea, conform dispozitiilor primarului Craiovei nr. 7434 si 7433, emise in anul 2002, prin care li se recunostea dreptul la despagubiri banesti. Gigel Preoteasa, in actele de vinzare-cumparare pe care le-a incheiat cu mostenitorii lui Negoescu, a specificat ca ele nu includ drepturile obtinute anterior autentificarii contractelor. Autentificarea s-a facut in februarie 2004, la doi ani dupa emiterea deciziilor primarului, decizii ramase necontestate in instanta. In aceste conditii, obtinerea deciziei 292 a Tribunalului Dolj, prin care Preoteasa lua si balta Craiovita si terenul din jurul ei si 44 ha de teren din proprietatea publica a statului si despagubiri pentru inca 43 ha de teren aflat sub cartierele Craiovita Noua si Craiovita Veche, este emisa in dispretul legii. Este lucrul pe care l-a sustinut dintotdeauna ziarul Gazeta de Sud si nu ne vine sa credem ca tocmai Dinel Staicu, prin actiunea introdusa la Judecatoria Craiova, ne da dreptate. Daca instanta se va pronunta favorabil, atunci primarul Solomon ramine fara intelegerea cu Mititelu si fara Lacul Craiovita. Desfiintind intelegerea, Staicu aduce lucrurile inapoi, acolo unde consiliul local si primarul Solomon renunta la apelul declarat la Curtea de Apel Craiova pe motiv ca s-au inteles cu Preoteasa. Logic ar fi ca renuntatorii sa promoveze din nou apel si sa incerce sa schimbe hotarirea Tribunalului. Staicu nu ramine pe dinafara, pentru ca el va incasa si despagubirile banesti de la stat, pe care va sti sigur sa le negocieze pe baza celor doua dispozitii emise de primarul Bulucea si pe care este acum proprietar.
„Ma inteleg si cu Staicu si fac si apel“
Primarul Solomon, fata de ultimele noutati aparute in dosarul „Lacul Craiovita“, s-a aratat dispus sa negocieze cu Dinel Staicu obtinerea Lacului Craiovita. „De ce m-ati bagat in gasca cu Mititelu? Nu am vrut decit sa nu pierd lacul si banii de la PHARE. Trebuia sa ma tin de cuvint in fata alegatorilor, carora le-am promis ca le curat lacul. Daca cistiga Staicu, ma inteleg si cu Staicu. Fac si apel, fac tot ce trebuie. Am obtinut prelungirea datei limita pentru depunerea dosarului de finantare pina pe 17 ianuarie“, a spus primarul Antonie Solomon. Ceea ce ar trebui sa faca primarul Craiovei nu se rezuma la a se intelege cu unul sau cu altul, ci sa cintareasca bine daca acele sase milioane de euro mai folosesc sau nu alegatorilor sai, in conditiile in care o parte din pamintul obtinut de Mititelu pe malul lacului a fost deja instrainat.
