• Fondul de plante al Gradinii Botanice din Craiova cuprinde 8.000 de taxoni (specii, subspecii, varietati si soiuri) • Gradina Botanica elaboreaza anual un catalog de seminte care este trimis la aproximativ 400 de gradini de pe cinci continente, cu care se si realizeaza schimburi de taxoni • Unele dintre speciile prezente in gradina valoreaza zeci de milioane de lei • Pentru amortizarea unei parti din cheltuielile facute cu achizitionarea de specii noi si intretinerea celor vechi, conducerea doreste introducerea unei taxe de vizitare
Amenajata pe locul fostului parc „7 Noiembrie – Jianu“ din Craiova anului 1952, Gradina Botanica este de 50 de ani un punct de atractie pentru vizitatorii straini de oras si un loc de petrecere a timpului liber pentru locuitorii urbei. Cu toate acestea, chiar si craioveii care ii bat aleile de atitia ani stiu foarte putine despre istoricul si „comorile“ gradinii infiintate la initiativa profesorului Alexandru Buia – dupa numele caruia a si fost „botezata“. „Pentru un vizitator neavizat, plantele nu par a fi dispuse in ordine, insa acestea sint grupate stiintific in mai multe sectoare: sistematica plantelor, provinciile floristice ale globului, plante cultivate, ornamental, sere, pepiniera si rosariu, provinciile floristice ale Romaniei. In acest ultim sector, ponderea cea mai mare o are fitogeografia Olteniei, care, in conceptia ctitorului Alexandru Buia, trebuia sa dea nota de originalitate a acestei institutii de invatamint si cultura“, spune profesorul Gheorghe Popescu, directorul Gradinii Botanice.
Aclimatizarea speciilor montane si alpine se face mai greu
Sectorul „provinciile floristice ale Romaniei“ se intinde pe o suprafata de 3,5 ha. El a fost gindit in ideea de a reuni formatiuni vegetale de specii erbacee si lemnoase caracteristice provinciilor istorice ale Romaniei: Oltenia, Banatul, Moldova, Transilvania si Dobrogea.
Pentru a se crea conditiile cerute de speciile din regiunile fitogeografice ale Romaniei, s-a amenajat, prin mari acumulari de pamint de la santierele de constructii existente atunci in oras, macro si microrelieful corespunzator, creindu-se forme de relief cu inaltimi cuprinse intre 1,5 si 30 de metri in raport cu luciul de apa al lacurilor. Intr-adevar, nota de originalitate a gradinii este data de subsectorul Fitogeografia Olteniei, amenajarea realizindu-se pe formele de relief in miniatura. S-au urmarit zonele si etajele de vegetatie din Oltenia de la nivelul Dunarii pina pe virful Muntilor Paring, fiind prezenta inclusiv vegetatia din Lunca Dunarii, Cimpia Olteniei, Podisul Getic si Dealurile Subcarpatice.
„Amenajarile macro si microreliefului s-au facut cu circa 20 de ani in urma, dar plantarile cu specii lemnoase si ierboase se desfasoara si in momentul de fata. Probleme mai deosebite se ridica cu privire la aclimatizarea speciilor montane si alpine, dar specialistii gradinii desfasoara o munca tenace in acest sens, aducind din muntii Paring specii noi“, spune Gheorghe Popescu.
Craiovenii se „servesc“ frecvent din colectia gradinii
Gradina isi imbogateste periodic fondul de plante, care cuprinde in prezent circa 8.000 de taxoni.
Pentru realizarea acestui obiectiv, anual este elaborat un catalog de seminte, trimis catre 400 de gradini botanice de pe cinci continente, in vederea realizarii de schimburi si noi achizitii. In prezent, gradina cuprinde specii de sera a caror valoare depaseste zece milioane de lei. In pret sint incluse aducerea materialului prin schimb de la gradinile botanice din lume, plantarea in colectiile gradinii din Craiova, intretinerea lui, virsta si inclusiv vasul in care se afla.
Directorul gradinii spune ca amortizarea acestor cheltuieli se face foarte greu, iar protejarea investitiilor este ingreunata de comportamentul huliganic al craiovenilor care se „servesc“ din colectia gradinii sau dau drumul ciinilor care calca in picioare florile rare.
„Locuitorii de pe Calea Severinului taie imprejmuirea gradinii pentru a avea acces direct de pe strada lor. Ca sa impiedicam actele de vandalism, ar trebui sa avem cite un paznic pe fiecare metru patrat. Din pacate, mai este nevoie sa treaca multi ani pina ca unii dintre noi sa inteleaga ce inseamna aceea civilizatie“.
Directorul spune ca, din pacate, suprafata rezervata serelor, 750 mp, este foarte mica in comparatie cu 2.000 sau 4.000 de metri patrati, detinuti de celelalte gradini botanice din tara.
„Am cerut de nenumarate ori extinderea serelor, respectiv infiintarea unei sere de acvariu si una de palmariu, si construirea unei cabine de portar, in care sa existe si plante pentru vinzare si unde vizitatorii sa plateasca o taxa de vizitare. Acestea sint dezideratele pe care le dorim realizate cit mai repede“.
