Primaria Filiasi este unica in Europa pentru ca, de cind a terminat de reabilitat cele trei centrale termice de cartier, in care a investit 15 miliarde de lei, se roaga de ocupantii celor 2.275 de apartamente din oras sa le furnizeze caldura, iar acestia refuza categoric. Majoritatea cetatenilor din Filiasi care locuiesc la bloc prefera sa-si incalzeasca locuintele cu sobe pe lemne ale caror cosuri sint scoase pe geamurile de la baie sau cu tot felul de improvizatii, care mai de care mai periculoase. Si asta nu pentru ca ar fi locuitorii de la blocurile din Filiasi niste oameni mai putin informati, ci pentru ca sint saraci.
Obisnuinta este a doua natura
Dupa ce Filiasiul a devenit oras, partidul s-a straduit sa aduca oarece industrie in teritoriu pentru ca altfel risca sa nu poata raporta decit productia medie la hectar. Necazul mare este ca, dupa ce a construit doua uzine, n-a mai vrut in ruptul capului sa retehnologizeze din cind in cind unitatile de productie industriala. Se credea ca utilajele, o data instalate, vor rezista o vesnicie la parametrii proiectati. Realitatea a demonstrat ca in zeci de ani de productie tehnica devine buna de aruncat la fier vechi, dar la noi era obligatoriu sa mearga si legata cu sirma…
Tot atunci au inceput sa se construiasca si primele blocuri de locuinte, care pentru caldura au fost racordate la centrala termica a platformei industriale, care era situata la citiva kilometri de oras. Dupa anii ’90, costul caldurii a devenit mult prea mare pentru ocupantii apartamentelor, care devenisera intre timp ori pensionari, ori someri, ori erau in pragul de a-si pierde slujbele dupa desele restructurari si reajustari de personal. La un moment dat, centrala nu a mai furnizat agent termnic, iar ocupantii apartamentelor au inceput sa se descurce fiecare cum a putut. Unii si-au construit in apartamente sobe de teracota alimentate cu lemne. Pe post de cos au fost folosite tot felul de tevi care ieseau pe fereastra de la baie. Ingeniosii au folosit „beceauri“ cu rezistenta electrica, godin cu rumegus sau, in ultimul timp, „serpentina“ care pornea de la aragaz si intra in calorifer, avind atasat un bazin deschis pentru umezirea atmosferei din casa. Dintre toate acestea, „serpentina“ a facut cariera, dezvoltind o adevarata industrie pe plan local. S-a ajuns pina acolo incit, fara stirea Oficiului Concurentei, serpentinei i-a fost fixat si pretul de 600.000 de lei bucata. Improvizatiile pentru incalzirea apartamentelor i-au speriat pe angajatii DISTRIGAZ, care au inceput sa depisteze instalatiile neomologate racordate la reteaua de gaze a orasului. Problema a devenit ingrijoratoare si pentru edilii orasului, care, incepind cu anul 2000, au hotarit sa reabiliteze doua centrale de cartier si sa construiasca una noua.
15 miliarde de lei pentru reteaua de termoficare a orasului si nici un beneficiar
Antonie Ciocioc, dupa ce a ajuns in fruntea primariei, a reusit sa obtina fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea a doua centrale de cartier si pentru constructia uneia noi. Cele trei centrale care functioneaza pe gaz ar putea furniza caldura si apa calda pentru toate apartamentele din oras. Dupa ce in lucrari au fost investite 15 miliarde de lei, nimeni nu vrea sa primeasca agent termic de la reteaua orasului.
„Pentru ca regia primariei sa furnizeze caldura in apartamente ar fi nevoie ca toate cele cinci asociatii de locatari sau proprietarii apartamentelor sa incheie contracte de furnizare a caldurii. Nici un ocupant de apartament nu vrea sa incheie aceste contracte, desi de la buget avem cinci miliarde de lei pentru subventii la caldura, iar cetatenii pot primi pina aproape de 1,6 milioane de lei daca veniturile sint foarte mici. La Filiasi se produce cea mai ieftina gigacalorie si nici in aceste conditii oamenii nu vor. Avem trei centrale de cartier si stau inchise pentru ca nu avem beneficiar. Ultima centrala construita cu utilaje nemtesti este noua si ar putea sa deserveasca 550 de apartamente. Nu stiu ce sa mai fac sa-i conving pe oameni ca este mult mai sigur si mai ieftin sa se aboneze la noi decit sa foloseasca tot felul de improvizatii. Daca ar accepta caldura de la retea, costul intretinerii nu ar fi mai mare de 1,8 milioane de lei pentru doua camere, bani pe care primaria aproape ca i-ar putea plati ca subventie“.
Circa 400 de proprietari de apartamente au reusit sa-si monteze centrale de apartament pentru ca in oras acest lucru a fost mult mai simplu decit in alte parti. Filiasiul are fiecare apartament racordat la gaze, contorizat. In conditiile in care tendinta viitorilor ani este aceea de a avea fiecare centrala proprie, iar creditele pentru achizitionarea ei au fost destul de accesibile, initiatorii programului de cheltuire a celor 15 miliarde de lei pentru reabilitarea unui sistem termic care se dovedeste fara clienti ar fi trebuit sa prevada aceste lucruri. Atunci, banii inghititi de sistemul termic intepenit in asteptare ar fi putut fi redirectionati in orasele de care era chiar nevoie.
