La Busu si Gropane nu sint telefoane… dar satenii au iluminat public
125 de milioane de lei din bugetul local au fost cheltuite in acest an de Primaria din Grecesti pentru iluminatul public. In total au fost montate doar vreo 32 de becuri, ceea ce inseamna cam 2-3 becuri de ulita. Primarul spune ca este cam putin, dar tot inseamna ceva pentru o comuna care nu a avut niciodata iluminat stradal. Singura problema sint insa stilpii – aceiasi folositi si pentru telefoane si reteaua de curent alternativ – in mare parte din lemn si vechi de aproape o jumatate de secol, care stau sa cada la cea mai mica adiere de vint. Vestea rea este ca ELECTRICA nu are de gind prea curind sa remedieze problema, pe motiv de fonduri insuficiente. Daca pentru iluminarea ulitelor s-au facut ceva pasi, nu acelasi lucru se poate spune si despre telefoane in satele Gropane si Busu – acesta din urma fiind cel mai mare sat din comuna. Caci conducerea judeteana a ROMTELECOM nu a putut fi induplecata nici macar de parlamentari sa-si duca la bun sfirsit promisiunea de a lega cele doua sate la reteaua telefonica.
Satenii construiesc punti pentru lumea cealalta
Un podisor in fata portii este o constructie practica pentru locuitorii din mediul rural, obisnuiti cu reteaua de canalizare de tip „sant“ construita cu zeci de ani in urma pe marginea drumului. La Grecesti, insa, aproape fiecare locuinta are cite trei, patru sau chiar mai mai multe astfel de podete, toate situate in fata unei singure porti. Ciudatenia are insa si o explicatie, care tine mai mult de lumea cealalta. Conform traditiei – transmise din mosi-stramosi – daca iti moare cineva in casa e musai ca, dupa inmormintare, sa construiesti o punte care va inlesni sufletului celui raposat trecerea pe lumea cealalta. In caz contrar, raposatul este blestemat sa infrunte apele involburate ale riului care duce cu el toate rautatile din lume, riscind astfel sa nu mai iasa niciodata la liman. Si asta nu e tot. Atunci cind se asterne puntea, la gardul curtii se bate o… cruce, in amintirea celui raposat. Caci asa-i traditia.
Frigiderul a „inghetat“ la prefectura
Elevii din clasele primare primesc, zilnic si in Grecesti, cite o portie de eugenii sau corn si brinza topita in loc de lapte. Doar ca alimentele – adusa o data pe saptamina de firma specializata – nu sint pastrate la frigider pentru ca lipseste exact agregatul cu pricina. De fapt, exista, dar asteapta in beciul Prefecturii Dolj, caci oficialitatile comunei nu prea se grabesc sa-l ridice. Nu de lene, ci pentru ca ar trebui sa-l si platesca, ori in bugetul local nu a fost inclusa si suma de sapte milioane de lei, necesara pentru achizitionarea frigiderului. Viceprimarul Dan Iordache vede si o rezolvare a problemei: „Daca primim banii la rectificarea de buget, luam frigiderul. Daca nu, gasim noi bani pina la primavara, ca acum e frig, iar alimentele pot fi pastrate si fara frigider“.
Primarie ca a mea nu mai are nimenea
Primaria din Grecesti a functionat vreo 40 de ani in citeva camarute dintr-o locuinta particulara, care fusese cistigata in instanta de fostul proprietar. Asta, pina in 1998, cind alesii locali s-au mutat in casa noua. Si nu una oarecare, ci o vila cu un etaj, care la vremea aceea a costat 2,5 miliarde de lei, bani alocati de la bugetul Consiliului Judetean Dolj. Suma nu este prea mare daca socotim timplaria din PVC, termopanele si centrala termica proprie cu calorifere din aluminiu, care dau cladirii un aer cochet, deloc rural. Inconvenientul este ca la bugetul pe care il are primaria, agentul termic furnizat de centrala care nu functioneaza decit pe motorina reprezinta o cheltuiala serioasa. „De aceea dam drumul la centrala putin dimineata, apoi o inchidem. Intr-o ora consuma in jur de cinci-sase litri de combustibil, iar motorina e scumpa“, a spus viceprimarul Dan Iordache.
