Cetăţenii statelor membre UE, rezidenţi în România, vor putea participa la alegeri

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, care au drept de rezidenţă în România, vor avea dreptul de a alege şi de a fi aleşi în administraţia publică locală şi se vor putea asocia sau înscrie în partide politice, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Aceştia îşi pot exercita dreptul de vot pe baza actului de identitate sau pe baza altui document care le atesta identitatea.
Autoritatea Electorală Permanentă va elabora materiale şi programe de informare a cetăţenilor Uniunii Europene asupra drepturilor lor electorale şi modalităţii de exercitare a acestora.
Toţi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene cu drept de vot care sunt rezidenţi în localitatea pentru care se întocmeşte lista şi care se află în evidenţele Autorităţii pentru Străini vor putea vota, fiind înscrişi pe listele electorale complementare.
Acestea sunt liste cu caracter permanent, întocmite şi actualizate de către primar împreună cu formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru Străini.
Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene cu drept de vot, care locuiesc de cel puţin 3 luni înaintea scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu au fost înscrişi în evidenţele Autorităţii pentru Străini, sunt înscrişi, la cerere, de către primar, în lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate sau a altui document care le atestă identitatea.
Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care sunt rezidenţi dacă se află în evidenţele Autorităţii pentru Străini. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
La depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetăţenilor români, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene prezintă o declaraţie pe proprie răspundere care cuprinde următoarele menţiuni: cetăţenia şi adresa la care locuiesc în România; ultima adresă la care au locuit în statul membru de origine; faptul că nu au fost lipsiţi de dreptul de a candida în ţara de origine, în urma unei hotărâri judecătoreşti penale sau civile definitive; faptul că nu deţin funcţii, în statul de origine sau în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcţiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.
Modificările aduse Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale urmăresc transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Consiliului nr. 94/80/CE din 19 decembrie 1994 privind stabilirea modalităţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales la alegerile municipale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin.
Prin rezident se înţelege orice cetăţean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii.
Cetăţenii Uniunii Europene, care intră pe teritoriul României, beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 3 luni de la data intrării în ţară, fără îndeplinirea vreunei condiţii suplimentare.