Căscatul răceşte creierul supraîncălzit
V-aţi întrebat vreodată de ce căscăm înainte de a adormi şi imediat după ce ne trezim? Cercetătorii de la Universitatea Binghamton au găsit răspunsul la această dilemă: principalul scop al căscatului este acela de a controla temperatura creierului. „Creierul este ca un computer“, a explicat Andrew Gallup, cercetător în cadrul Departamentului de Biologie al universităţii, care a condus acest studiu. „Din acest motiv, creierul funcţionează mai bine atunci când este «răcorit», iar adaptările fizice au evoluat în aşa fel încât să permită răcirea maximă a creierului“, a adăugat acesta.
Pentru a ajunge la această concluzie, expertul şi colegii săi au analizat fenomenul căscatului la papagali. Aceste păsări au fost alese ca reprezentanţi ai vertebratelor, pentru că au creierul relativ mare şi, în plus, trăiesc în sălbăticia Australiei, o regiune unde există foarte multe schimbări de temperatură. În plus, papagalii nu sunt afectaţi de „căscatul contagios“, cum se întâmplă în cazul oamenilor şi al altor specii de animale. Gallup spune că acest „căscat contagios“ este un mecanism evoluat, menit să menţină grupurile în alertă, în aşa fel încât membrii acestora să rămână vigilenţi în faţa pericolelor.
În timpul studiului, oamenii de ştiinţă au expus papagalii la trei condiţii de mediu: creşterea treptată a temperaturii, temperatură ridicată şi temperatură moderată. Frecvenţa căscatului nu a crescut în cazul ultimelor două condiţii de mediu, în schimb, s-a dublat atunci când temperatura din ambient a fost crescută treptat. „Pe baza ipotezei răcirii creierului, sugerăm că există anumite limite de temperatură, în cadrul cărora apare căscatul“, a explicat Gallup. „De exemplu, căscatul nu apare atunci când temperatura ambientului este mai mare decât cea a corpului, întrucât inhalarea profundă de aer cald ar fi contraproductivă. În plus, căscatul, atunci când în ambient este foarte frig, ar însemna că organismul nu se adaptează la mediu, întrucât la creier ar ajunge aer foarte rece, care ar putea produce un şoc termic“, a mai spus expertul. Pentru că papagalii au căscat întocmai conform ritmului estimat iniţial, cercetătorii au tras concluzia că fenomenul căscatului funcţionează ca un fel de calorifer în cazul păsărilor şi al mamiferelor.
